Pluteste in lumea relaxarii

Gandeste-te cum ar fi daca in fiecare zi, dupa ce ai venit de la serviciu ai gasi acasa o oaza de relaxare: masaj, aromaterapie si o muzica care sa te conduca in lumea detasarii.Cum ar fi? Minunat cu siguranta. Cum nu iti pot oferi aromaterapie si masaj iti pot da doar cateva sugestii de ce muzica ar fi potrivita pentru o zi in care sa-ti lasi trupul sa “doarma”. Sunete line de chitara si o voce suava de femeie ce te “imbraca” in cantecul dragostei irlandeze. Inchide ochii si prabuseste-te in campul tau cu flori fictiv si zambeste. Parfumul florilor si cantecul inimii te conduc in taramul relaxarii.

Respira incet si simte aerul. Inchide ochii si lasa-te scunfundat in patura de nori in care domneste linistea. Vanghelis, cu melodia “Theme from Antarctica ” sigur te va ajuta.


Un intreg cerc al sunetelor ce parca aduse dintr-o padure adormita, fantasmica. Lasa-te purtat de valul povestii ce canta relaxarea. “We are nature” iti poarta in timpane vocea ce pare ca aduce ingerii sa-ti cante.


Erau zile in care daca imi doream sa evadez undeva departe de lume, tot ce aveam nevoie era sistemul meu audio, laptopul si playlistul cu Loreena McKennitt. Stateam in pat, cu ochii inchisi si treceau cel putin 2 ore in care simteam ca plutesc, spun 2 ore pentru ca apoi ma scufundam intr-un somn adanc. “La Serinissima” e melodia ce te ajuta cu adevarat sa te detasezi de tot.


Esti un fulg ce pluteste departe de lume, undeva in vis, unde poti atinge aerul. Acesta e sentimenul pe care ti-l ofera aceasta melodie. Enya fiind mereu vocea ce iti aduce liniste in suflet si in minte.

Invata cum sa inveti repede

  • Structurata acum cativa ani de catre Tony Buzan si efectiv reinventata de Nancy Margulies, luarea de NOTITE IN IMAGINI a aparut in statele Unite sub numele de MIND MAPPING (cartografierea mintii).
  •  Este o tehnica ce permite notarea si punera pe hartie a ideilor ce se ivesc in minte sub forma de imagini.
    Cand ideile se prezinta in minte ele apar sub forma de imagini, simboluri sau concepte. Pe baza acestor imagini si simboluri se exprima INTUITIA si INSPIRATIA.
  • Constituie in multe privinte un mijloc puternic de favorizare a invatarii si a dezvoltarii memoriei.
  • A lua notite sub forma de imagini implica:
    –  desenul
    –  culorile
    –  formele
    –  metafora
    –  forma de ordine
    –  logica
    –  gandire sintetica
  • Aceasta tehnica angreneaza in mod necesar cele doua emisfere cerebrale, care lucreaza impreuna, permitand exprimarea optima a intregului potential de invatare.
  • Emisfera stanga, a logicii si analizei, trebui sa colaboreze cu cea dreapta in scopul exprimarii prin desen, a unei idei.
  • Faptul de a cauta continuu o imagine sau un cuvant-cheie in scopul exprimarii de maniera succinta a unei idei sau informatii antreneaza inevitabil dezvoltarea unei gandiri sintetice.
    Gandirea sintetica – este cea care ii caracterizeaza pe aproape toti marii oratori, pedagogi, lideri sau vizionari.
  • Informatiile rezumate in desene, care sunt produsul pur al gandirii si creativitatii noastre, presupune ca informatia sa fie bine inteleasa.
  • Constituie un mijloc bun de exprimare, cu cuvintele sau limbajul propriu, a cunostintelor dobandite.- Confera informatiei si oricarui proces de invatare o dimensiune kinestezica.
    – Desenul implica miscare mainii si pe de alta parte, prin vizualizare, o forma de gimnastica mentala.
  •      – Favorizeaza o imbunatatire a memoriei, astfel incat poate fi un instrument indispensabil pentru organizarea de cursuri, conferinte sau discursuri.
  • Este foarte eficient si practic de a rezuma o carte sau orice alt document, pe care trebuie sa-l citesti.
  • Se poate utiliza pentru a redacta planul zilei sau al saptamanii, al vacantei sau al oricarui alt proiect.
  • Este un excelent mijloc de a stimula si a favoriza un brainstorming.
  • Stimuleaza fluxul de idei si faciliteaza repartizarea lor pe teme si dupa importanta.
  • Este cel mai bun mijloc de pregatire a unui examen sau de memorizare a tot felul de informatii.
  • Pagina de notite in imagini se numeste “HARTA MENTALA”

Pentru o intelegere mai profunda, voi arata in urmatoarele doua exemple cum se pot lua „notite in imagini” pentru rezumarea diverselor lucrari, teme, carti, cursuri care au un continut destul de bogat in informatii, astfel incat memorarea sa fie foarte rapida.

Exemplele sunt luate la intamplare, doar sa cititi cu atentie continutul pentru a vedea efectul HARTII MENTALE – folosindu-se cuvinte si imagini cheie.

Ex. 1

7 feluri in care puteti cultiva o atitudine mentala aducatoare de liniste si fericire

Regula nr.1:

Sa ne umplem mintile cu ganduri de pace, curaj, sanatate si speranta, pentru ca: “Viata noastra este determinata de  gandurile noastre” (Marc Aureliu).

William James: “Actiunea pare sa urmeze sentimentul, dar adevarul este ca actiunea si sentimentul merg impreuna; si, reglemantand actiunea, care este supusa unui control mai direct al vointei, putem reglementa in mod direct sentimentul, care nu este supus aceluiasi control”.

W.James ne spune ca nu putem schimba instantaneu sentimentele, prin simpla decizie de a le schimba. Putem sa ne modificam insa actiunile. Iar cand ne vom modifica actiunile se vor modifica si sentimentele.

“Astfel” explica W.James “calea voluntara suverana catre veselie, in cazul in care v-ati pierdut veselia, este sa fiti vesel si sa va comportati si sa vorbiti ca si cum veselia ar fi deja instalata”.

Veti descoperi ca FIZIC este IMPOSIBIL sa ramai trist sau deprimat in timp ce dai semne ca ai iradia de fericire!

Regula nr.2:

Sa nu ne uram dusmanii.Ura noastra nu ii afecteaza nicicum, in schimb ne transforma propriile zile si nopti intr-un cosmar!

Sa facem asemeni generalului Eisenhower: sa nu pierdem nici o clipa gandindu-ne la cei care nu ne plac!.

Sa ne iubim pe noi atat de mult incat sa nu le permitem dusmanilor sa puna stapanire pe sanatatea, fericirea si chipul nostru.

Confucius: “Un om furios este mereu plin de otrava”.

In fiecare seara iertati totul si pe toti!

Regula nr.3:

a) In loc sa ne facem griji din cauza ingratitudinii, sa o anticipam. Sa ne amintim ca din cei zece leprosi pe care Isus i-a vindecat intr-o zi – numai unul i-a multumit. De ce ne-am astepta sa primim mai multa recunostinta decat Isus?

b) Sa ne amintim ca singura cale prin care ne putem afla fericirea nu este anticiparea recunostintei, ci a darui din bucuria de a darui.

c) Sa ne amintim ca recunostinta este o trasatura “cultivata”, asadar, daca vrem sa avem copii recunoscatori, trebuie sa-i educam in acest spirit.

Regula nr.4:

Treceti-va in revista binecuvantarile, nu necazurile!

Sa ne gandim la toate lucrurile pentru care trebuie sa fim recunoscatori si sa-i multumim lui Dumnezeu pentru toate darurile si binecavantarile primite!

V-ati vinde ambii ochi pentru un miliard de dolari?

Pe cat v-ati da cele doua picioare? Mainile? Auzul? Copii? Familia?

Dar oare apreciem toate acestea? A, nu!

“Rareori ne gandim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseste”.-(Schopenhauer)

Sunt doua lucruri la care sa tintesti in viata:

sa obtii ce vrei si, dupa aceea, sa te bucuri de ceea ce ai obtinut.

Doar oamenii intelepti se bucura de ceea ce au obtinut.

Regula nr.5:

Sa nu ii imitam pe altii. Sa ne gasim pe noi, sa fim noi insine.

Orice ar fi, fiti intotdeauna voi insiva!

Straduiti-va sa descoperiti cine sunteti!

Studiati-va propria personalitate. Aflati care va sunt punctele tari si cele slabe. Munciti cu dvs. ca sa deveniti persoana care sunteti cu adevarat.

“Nimeni nu este mai nenorocit decat acela care tanjeste sa fie altcineva si altceva decat persoana care este in trup si-n minte”.-(Angelo Patri)

Regula nr.6:

Cand soarta ne ofera o lamaie, sa incercam sa facem o limonada.

Sa zicem ca suntem atat de descurajati, incat nu mai speram ca ne-am putea transforma vreodata lamaile in limonada – iata atunci doua motive pentru care merita, oricum, sa incercam – doua motive pentru care avem numai de castigat si nimic de pierdut:

Motivul unu – Am putea izbandi.

Motivul doi – Chiar daca nu izbandim,

simpla incercare de a ne transforma minusul in plus ne va face sa privim inainte si nu inapoi; ne va inlocui gandurile negative cu ganduri pozitive; ne va elibera energia creatoare si ne va face sa fim atat de ocupati, incat sa nu mai avem nici timp, nici chef sa jelim ceea ce a fost si s-a dus pentru totdeauna.

Regula nr.7:

Sa uitam de propria noastra nefericire, incercand sa aducem putina fericire altora. “Cand esti bun cu altii, esti cel mai bun cu tine insuti”.

“Timpul nu asteapta. Voi trece pe acest drum doar o singura data. Daca pot face o fapta buna sau pot arata putina bunatate – hai sa o fac acum. Nu vreau sa o aman si nici sa o neglijez, pentru ca nu voi mai trece vreodata pe drumul acesta.”(Th.Dreiser)

Cei din jurul nostru nu-si doresc decat sa li se dea putina  atentie in calitate de fiinte umane. Deveniti interesati de ceilalti.

Faceti in fiecare zi o fapta buna care sa aduca un zambet de bucurie pe fata cuiva.

Si tineti minte ca:

“Ramane intotdeauna putin parfum pe mana celui care da trandafiri”(Confucius)

Ex. 2

UP TIME  şi DOWN TIME

Up Time      – concept NLP ce reuneşte stările în care atenţia ne este orientată către lumea externă, de veghe vigilentă;

Down Time – concept NLP ce reuneşte stările de conştiinţă modificată,lumea interioară (hipnoza, visele diurne sau din timpul somnului, reveriile, transele cotidiene, stările de contemplare, stările meditative sau transpersonale, practic toate stările prin care se manifestă acele părţi ale sinelui total al fiinţei umane care ies în afara conştiinţei obişnuite, de veghe);

– elementele comune ale stărilor cuprinse în Down Time:

1. focalizarea atenţiei asupra proceselor interne profunde;

2. activarea predominantă a emisferei cerebrale drepte;

3. trăirea stării de bine subiectiv şi de relaxare;

4. gândirea holistică, în viziuni globale;

5. activarea proceselor intuitive şi creative;

6. accesarea resurselor inconştientului;

EMISFERA CEREBRALĂ DOMINANTĂ ŞI CEA NON-DOMINANTĂ

Emisferele cerebrale sunt polare, ele îndeplinind funcţii complementare.
Emisfera cerebrală stângă este cunoscută ca fiind dominantă şi procesează informaţia în mod raţional şi analitic.
Emisfera cerebrală dreaptă este cunoscută ca fiind non-dominantă şi procesează informaţia într-o manieră holistică, intuitivă. Este implicată în muzicalitate, vizualizări, demersuri creative şi sarcini ce implică comparaţii şi schimbări gradade.
Această specializare a emisferelor cerebrale este valabilă pentru 90% din populaţia omenească. Pentru o mică parte dintre oameni (ex. stângacii) functiile sunt inversate, iar de limbaj se ocupă emisfera cerebrală dreaptă. La unii oameni ambele tipuri de funcţii sunt prezente în ambele emisfere cerebrale.
În cadrul  Modelului Milton, emisfera cerebrală dominantă a fost identificată cu conştientul, iar emisfera cerebrală non-dominantă a fost identificată cu inconştientul. Acest model ne furnizează un ghid de învăţarea tehnicilor ericksoniene.
De remarcat că, odată ce clientul ajunge într-o stare satisfăcătoare a transei profunde, ambele emisfere sunt accesate şi folosite.

Limbajul pe care-l inteleg toti!

Un gest face mai mult decat 100 de cuvinte

Un amalgam babilonic de mai bine de 6000 de limbi ingreuneaza viata tuturor oamenilor. Dar un singur limbaj – desi mut – este inteles de toti: limbajul trupului.

Limbajul trupului  le este comun tuturor oamenilor, chiar daca marea majoritate il folosesc inconstient. A fost dezvoltat de om, inainte ca laringele lui sa fi fost asltfel format incat sa emita sunete inteligibile. Doar mai tarziu diferitele culturi au adaugat mici variante fondului comun de cuvinte al acestui limbaj. Omul “intelectualizat” din zilele noastre, mai ales din zonele cu clima mai racoroasa, cum ar fi Germania si Anglia, a uitat de-a binelea ca poseda acest limbaj, dar il foloseste fara sa vrea si fara sa stie. In schimb “focosii” din sud, ca Italienii sau Spaniolii, vorbesc gesticuland incontinuu si mai sunt si foarte mandri de modul lor plastic de exprimare. Este foarte usor sa lustruiesti cuvintele si sa rastalmacesti frazele. Talleyrand, ministrul de externe a lui Napoleon, si-a permis chiar o declaratie cinica: “Limbajul le este dat oamenilor pentru a-si ascunde gandurile.”

Mai rapid decat cuvintele

Lucrurile stau altfel in privinta limbajului trupului. Aceasta dupa parerea unor oameni de stiinta, nu poate minti. Altii spun ca poate  totusi minti, dar cu mult mai greu. Astfel imbujorarea este o expresie a limbajului corpului pe care oricine ar fi bucuros sa o poata evita, dar cu minim de  reusita. Celalalt va intelege imediat ce se petrece cu persoana care s-a inrosit: jena, nesiguranta, recunoasterea unei minciuni.

Testele au aratat ca femeile se pricep mai bine decat barbatii sa inteleaga limbajul trupului, in schimb, barbatii descopera mai repede decat femeile incercarea de inducere in eroare. Apoi gesturile sunt mai rapide decat cuvintele. Intrucat omul a folosit limbajul corpului mai multa vreme decat vorbirea, acest mod de comunicare este si considerabil mai rapid. Raspunsul la semnalele corpului unei persoane, simpatice sau antipatice, vine in fractiuni de secunda. Incercati, va rog, sa raspundeti atat de repede prin cuvinte! Chiar si cei care “se bat cu pumnii in piept”ca nu “vorbesc”  cu trupul, o fac totusi.

Semnale permanente

Psihanalistul Paul Watzlawick sustine ca omul nu se poate comporta altfel. Chiar si o persoana care sta tacuta pe o banca din parc sau in sala de asteptare la medic emite continuu semnale. “Prin limbajul trupului, procesul de recodificare a gandurilor in plan fizic devine vizibil”, spune Allan Pease, fara indoiala cel mai bun expert in limbajul trupului din toata lumea. El este convins ca: “mesajele nonverbale pe care le emitem si le receptionam permanent ne determina deciziile in proportie de peste 80%.”

Limbajul trupului in cuvinte

Chiar si in zilele noastre, vorbirea uzuala imbraca in cuvinte limbajul trupului si spune de pilda, ca cineva “lasa capul in jos”, “intoarce cuiva spatele”, “trece cu vederea”, “isi musca limba”, “ii inchide cuiva gura”, “se scarpina ganditor in cap”.

Exista gesturi care sunt pretutindeni pe glob aceleasi – sunt innascute. Printre acestea se numara respingerea si condescendenta, teama, agresiunea, increderea si simpatia. Ochii larg deschisi nu sunt pentru nimeni un secret, palma intoarsa in fata e un semnal clar de oprire. In schimb, alte gesturi sunt cunoscute doar in anumite culturi. Germanii dau din cap cand vor sa spuna “da”,In schimb, daca un grec da din cap (de jos in sus, adesea legat si de un “ts” suierat), semnificatia este “nu”. Unii turisti au fost derutati, mai ales ca in greaca, “da” se spune “ne”.

Mici deosebiri

Limbajul efectiv al trupului poate fi usor evidentiat prin experimente simple.

Testul nr.1

Doua persoane sau, mai bine, un grup de persoane se aseaza in asa fel, incat nimeni sa nu poata vedea fata partenerului; deci spate in spate. Daca se incepe o discutie pe o tema oarecare, imediat se va simti ca discutia se desfasoara altfel decat in mod obisnuit. Caci se aude ce spun ceilalti, dar nu se “vede” ce spun. Comunicarea este perturbata!

Testul nr.2

Pentru acest test nu este nevoie de un grup. Nu trebuie decat sa inaltam sprancenele si sa incercam, din aceasta postura, sa transmitem sentimente agresive. Se va observa rapid cat este de dificil. Prin inaltarea sprancenelor, corpul semnalizeaza nevoia de informatii. Cine este curios sa afle ceva nu poate dori in acelasi timp sa respinga informatia asteptata printr-un gest morocanos ce exprima agresiune.

Cine a inteles cat de importante sunt semnalele secrete, acela va dori si sa invete cum sa le foloseasca pentru sine.

Multi politicieni invata si ei, in cadrul unui program de pregatire special, cum sa obtina efectul dorit de la prieteni, dusmani si binenteles de la public.

Gesturi artificiale

Limbajul trupului serveste la constientizarea propriilor semnale mute si la educarea in sensul interpretarii semnalelor celorlalti.

Nu trebuie sa ne asteptam la miracole in acest sens, dar de mirat ne vom mira adesea.

Fireste, nimeni nu-si va inchipui ca ar putea sa invete pe dinafara semnalele trupului, la fel cum inveti cuvintele unei limbi straine, si apoi sa le foloseasca, pentru a-i induce mai usor pe ceilalti. Gesturile invatate au un efect mai degraba artificial si denaturant.  Dar, de vreme ce corpul nostru emite permanent semnale, mintea ar trebui sa le inteleaga si sa le accepte. Putem, astfel, sa aplicam mai bine metodele pe care ni le-a daruit natura, pentru a ne intelege mai bine cu cei din jur si cu noi insine.

Diferenta in gandire dintre femei si barbati

continuare…

continuare…

continuare…

13 Principii Catre Imbogatire

Principiul 1 catre imbogatire
   DORINTA

Visele se indeplinesc atunci cand dorinta le transforma in actiune concreta. Cereti vietii daruri importante si o veti incuraja sa vi le ofere.

Sase pasi care transforma dorintele in aur:

  1. Stabiliti-va in minte suma exacta de bani pe care o doriti. Nu ajunge sa spuneti pur si simplu „vreau multi bani”.Stabiliti o suma exacta.
  2. Hotarati-va exact ce doriti sa dati in schimb pentru banii pe care ii doriti.(Nu exista conceptul de „ceva pentru nimic”)
  3. Stabiliti o data precisa  cand vreti sa intrati in posesia banilor pe care ii doriti.
  4. Conturati-va un plan hotarat pentru a va implini dorinta si incepeti imediat, indiferent daca sunteti gata sau nu, sa puneti in practica acest plan.
  5. Scrieti clar si exact suma de bani pe care intentionati sa o obtineti, stabiliti-va termenul limita pentru obtinerea lor, ca si ceea ce doriti sa dati in schimb pentru acea suma, si elaborati atent planul prin care intentionati sa o acumulati.
  6. Cititi-va angajamentul  scris cu voce tare de doua ori pe zi, o data chiar inainte de culcare si o data imediat dupa ce va treziti, dimineata. Pe masura ce cititi – imaginati-va, simtiti si credeti ca aveti deja banii.

Principalul este sa va doriti bani, si sa deveniti atat de hotarat sa-i aveti incat sa va convingeti ca ii veti obtine.

Nimeni nu este pregatit pentru ceva pana ce nu crede ca-l poate obtine.
Tineti minte! pentru a aspira sus in viata, pentru a cere abundenta si prosperitate, nu vi se cere un efort mai mare decat cel necesar pentru a accepta nefericirea si saracia.

Mintea nu cunoaste alte frontiere decat cele pe care le stabilim noi insine.

Principiul 2 catre imbogatire

CREDINTA

Credinta bine directionata face ca fiecare gand sa dobandeasca o forta nebanuita. Va puteti inalta nebanuit de mult, purtati pe aripile cutezatoare ale marii increderi in sine pe care tocmai ati dobandit-o.

Credinta este chimistul-sef al mintii.
       Emotiile credintei, dragostei si sexului sunt cele mai puternice dintre toate emotiile pozitive importante. Cand toate trei se imbina, gandul dobandeste o asemenea nuanta incat ajunge direct in subconstient.
Subconstientul va transforma in echivalentul sau fizic, prin cele mai directe si practice mijloace, orice oridin care i se da, intr-o stare de incredere ca acel ordin va fi indeplinit.
O minte dominanta de emotii pozitive devine un lacas primitor al starii de spirit numite credinta.
Credinta este o stare de spirit care poate fi indusa prin autosugestie.

  1. Credeti in dumneavoastra insiva;
  2. Credinta este „elixirul” care da viata, putere si actiune impulsului gandului;
  3. Credinta este punctul de pornire in acumularea de averi!
  4. Credinta sta la baza oricarui „miracol” sau „mister” care nu poate fi analizat prin legile stiintei;
  5. Credinta este unicul „antidot” al esecului;
  6. Credinta este elementul, „comportamentul chimic” ce, imbinat cu rugaciunea, ne ofera singura cale de comunicare directa posibila cu Dumnezeu;

Se stie foarte bine ca o persoana ajunge in final sa creada ceva ce isi repeta mereu, indiferent daca afirmatiile sun adevarate sau false.

Cinci pasi catre increderea in sine:

  1. Stiu ca am capacitatea de a-mi implini scopul in viata; deci, imi impun o actiune perseverenta, continua spre a-l realiza si promit aici si acum sa implinesc aceasta actiune.
  2. Sunt constient ca gandurile care imi domina mintea vor sfarsi prin a se traduce in actiune fizica, si se vor transforma treptat in realitate palpabila;
  3. Stiu ca, prin principiul autosugestiei, orice dorinta pe care o pastrez mereu in minte, va cauta in cele din urma,sa-si gaseasca expresia in mijloace practice de a obtine obiectul aspiratiilor mele;
  4. Am elaborat o descrie clara,in scris, a scopului meu principal in viata si nu voi renunta niciodata pana nu voi fi dobandit suficinta incredere pentru a-l obtine.
  5. ii voi face pe altii sa creada in mine pentru ca eu voi crede in ei si in mine insumi.

                                                     Principiul 3 catre imbogatire

                                                                               AUTOSUGESTIA

Pentru a obtine rezultate uluitoare, faceti in asa fel incat partea cea mai profunda a spiritului dumneavoasta sa lucreze in favoarea dumneavoasta. Adaugati la aceasta puterea emotiei si combinatia rezultata astfel este imbatabila.

Autosugestia se aplica tuturor sugestiilor si stimulilor pe care ni-i aplicam si care ajung la sufletele noastre prin cele cinci simturi(vaz, auz, miros, gust si pipait). Sau, autosugestia altfel formuata este ceea ce iti insufli tu insuti.
Este agentul de comunicare intre zona mintii unde salasluieste gandul constient si cea care serveste ca loc de actiune al subconstientului.
Prin gandurile dominante care le permitem sa ramana in constient (nu conteaza daca acele ganduri sunt negative sau pozitive), principiul autosugestiei patrunde de buna voie in subconstient si il influenteaza.
Subconstientul: el seamana cu o gradina fertila, care vor prospera buruienile daca nu sunt sadite semintele unor recolte mai bune. Autosugestia este agentul contolului prin care un individ poate sa-si hraneasca subconstientul cu ganduri cretive sau, din neglijenta, sa permita gandurilor distructive sa patrunda in gradina bogata a spiritului.

Folositi-va de puterea materiala a emotiilor
Cititi-va cu voce tare, de doua pe zi, ceea ce ati scris despre dorinta voastra de a avea bani, si sa va vizualiza-ti si sa va simtiti ca si cum ati fi deja in posesia banior! Doar asa comunicati  dorinta voastra in mod direct subconstientului; repetand aceasta procedura va veti preschimba dorinta in echivalentul ei material. Simpla citire a cuvintelor nu va serveste la nimic – secretul consta in – sa puneti emotie sau sentimente in cuvintele rostite. Subconstientul recunoaste si actioneaza doar asupra gandurilor impletite cu emotie si sentimente.. ipsa intelegerii acestuia este motivul principal pentru care majoritatea celor care incearca sa aplice principiul autosugestiei esueaza. Concret, cuvintele neutre, fara emotie, nu influenteaza subconstientul.
Pretul capacitatii de va influenta subconstientul este perseverenta. Capacitatea dv. de a folosi autosugestia va depinde, de dibacia pe care o veti dovedi in a concenta o anume dorinta pana cand ea devine o obsesie arzatoare. Folositi-va  de principiul concentrarii.
Sugestii pentru folosirea practica a concentrarii:
Stabiliti-va in minte suma exacta pe care o doriti, concentrati-va asupra banilor, sau fixati-va toata atentia, cu ochii inchisi, pana cand puteti vizualiza prezenta fizica a banilor. Face-ti acest lucru cel putin odata pe zi. Pe masura ce va concentrati asupra acestor exercitii, Credeti in puterea voastra si vizualizati-va in posesia banilor.
Iata un fapt de foarte mare importanta – subconstientul preia orice ordin dat in spiritul credintei si actioneaza conform acestor ordine, desi ele trebuiesc repetate, inainte sa fie interpretate de subconstient. Jucati-va cu subconstientul, folositi „trucuri” perfect legitime, facandu-l sa creada, pentru ca dv. o credeti, ca trebuie sa aveti suma de bani pe care o vizualizati, ca acesti bani asteapta sa ii luati, doar asa subconstientul va va furniza planurile practice de a dobandii banii care va apartin, astfel incat dv. veti fi indrumat.
Inspiratia va va indruma
Incepeti de indata sa va imaginati ca ati obtinut deja banii, cerand si asteptandu-va intre timp ca subconstientul sa va furnizeze planul sau planurile de care aveti nevoie. Mentineti-va atentia treaza pentru aceste planuri, iar cand acestea par, puneti-le indata in practica. Cand apar, planurile vor „navali” probabil in mintea dv. prin intermediul celui de-al saselea simt(intuitia) sub forma „inspiratiei”. Tratati-le cu respect si actionati asupra lor de indata ce le primiti.
Exemplu:

  • Retrageti-va intr-un oc linistit(de preferinta noaptea, in pat) unde nu veti sta linistit, inchideti ochii si repetati cu voce tare(astfel incat sa va auziti propriile cuvinte) formularea scrisa a sumei de bani pe care intentionati sa o acumulati, in cat timp doriti acumularea lor si descrierea serviciilor sau marfurilor pe care intentionati sa le oferiti in schimbul banilor. Pe masura ce veti indeplini aceste instructiuni, vizualizati-va deja in posesia banilor. Sa presupunem ca intentionati sa acumulati 20.000 euro pana la 1 ianuarie de acum in 2 ani si ca intentionati sa oferiti serviciile personale in schimbul banilor. Ar trebui sa va formulati scopul in felul urmator:

„Pana pe 1 Ianuarie 20…, voi avea 20.000 euro, pe care ii voi obtine, treptat, in diferite sume. In schimbul acestor bani voi oferi cele mai eficiente servicii(afaceri online in domeniul turismului) de care sunt in stare, sa fac cat mai multe rezervari online in cantitate maxima si cat mai bune posibil in calitate de …consilier turism(descrieti serviciul sau marfa pe care vreti sa o vindeti). Cred ca voi ajunge sa obtin acesti bani. Cred cu atat putere incat pot vedea banii in fata ochilor, ii pot atinge. Acum asteapta sa intre in posesia mea la momentul si in proportia in care indeplinesc serviciul (afacerea,loc de munca) propus in schimbul lor. Astept un plan prin care sa pot acumula banii, si voi urma acest plan, cand il voi primii”.

  • Repetati acest program noaptea si dimineata pana cand puteti vizualiza(in imaginatie) banii pe care intentionati sa-i acumulati.
  • Puneti o copie a afirmatiei dv. la vedere, priviti-o noaptea si dimineata si cititi-o pana adormiti si cand va treziti pana o memorati.

Retineti, pe masura ce indepliniti aceste instructiuni, aplicand principiul autosugestiei, scopul este de-a da „ordine” subconstientului dv. El va actiona pe baza instructiunilor investite cu emotie si primite cu „sentiment”.

Atunci cand emotiile va vor ajuta sa vedeti si sa simtiti realmente banii in mana, ei vor sosi din directii pe care inainte nu le banuiati. Stabiliti-va ca tel o suma fixa, care sa fie suficient de importanta. Stabiliti-va si o limita de timp.
Atunci cand subconstientul va furnizeaza un plan, incepeti imediat sa-l aplicati. Inspiratia este pretioasa si trebuie folosita imediat. Puteti fi invins de lozinca „astept momentul potrivit”.

Urmand instructiunile cu sfintenie va veti stapani destinul.
Orice obstacol poarta samanta unui benefeciu mai important decat necazul aparent.

Principiul 4 catre imbogatire

      CUNOSTINTELE SPECIALIZATE

Educatia v-o formati singuri si puteti afla cunostintele care va conduc incotro vreti sa mergeti.

Sunt doua feluri de cunostinte. Unele sunt generale, celelalte specializate. Cunostintele generale, indiferent cat de insemnate in cantitate sau variate ar putea fi ele, nu ne folosesc decat in mica masura in acumularea banilor.
Cunostintele nu vor atrage bani decat daca sunt organizate si coordonate inteligent, prin planuri de actiune practice, in scopul hotarat de a acumula bani.
In mare masura, scopul dv. principal in viata, obiectivul pe care il urmariti va va ajuta sa intelegeti de ce fel de cunostinte aveti nevoie. Odata stabilita aceasta problema, urmatoarea dv. miscare este sa aflati cu precizie sursele sigure de cunoastinte.
Cele mai importante sunt:

  1. Experienta si educatia fiecaruia;
  2. Experienta si educatia disponibile prin cooperarea altora;
  3. Cursuri, training-uri, universitati;
  4. Carti si reviste;

Cunostintele nu au valoare daca prin aplicarea lor nu se obtine un castig directionat spre un scop nobil.
Stiinta este doar puterea potentiala. Va puteti organiza cunostintele pentru a va oferi planuri de actiune bine structurate si directionate catre un scop precis.
Daca nu sunteti gata sa vindeti un produs, va puteti vinde serviciile sau ideile la un pret foarte bun. Sunt oameni de peste saizeci de ani care au avut foarte mare succes in a realiza acesta performanta. Proiectul a dat un impuls extraordinar miilor de tineri ce credeau in autodisciplina.

Cunostintele paveaza calea catre bogatii – atunci cand stiti ce cale sa urmati.

                                                  Principiul 5 catre imbogatire

                                                                                IMAGINATIA

Toate „ferestrele”de care aveti nevoie in viata salasluiesc, in stare latenta, in imaginatia dv.
Imaginatia este atelierul de lucru al mintii, capabil sa transforme energia mentala in impliniri si bogatie.

Imaginatia este intr-adevar atelierul de lucru unde capata forma toate planurile create de oameni: impulsul, dorinta capata forma, matrice si actiune cu ajutorul facultatii imaginative a spiritului. Singura frontiera rationala pe care o cunoaste omul sta in dezvoltarea si folosirea imaginatiei.
Imaginatia functioneaza in doua feluri:

  1. este cunoscut sub numele de „imaginatie sintetica”
  2. iar celalalt drept „imaginatie creatoare”.
  • Imaginatia sintetica – aceasta facultate nu creeaza nimic. Ea nu lucreaza decat cu materialul experientei, educatiei si observatiei cu care se alimenteaza. Este facultatea cel mai mult folosita de inventator, cu exceptia „geniului” care isi aduce in scena imaginatia creatoare, atunci cand nu-si poate rezolva problema cu ajutorul imaginatiei sintetice.
  • Imaginatia creatoare – prin facultatea imaginatiei creatoare, mintea omului incepe sa „comunice” direct cu Inteligenta Infinita. Este facultatea prin care omul capata „flerul” si „inspiratia” de care are nevoie, este mijlocul prin care omul capata toate ideile de baza sau cele noi. Si tot in acest fel individul poate „veni in contact” sau comunica cu zona subconstientului altor oameni.

Atat latura creatoare cat si cea sintetica a imaginatiei isi imbogatesc performantele prin folosire, asa cum orice muschi sau organ al trupului se dezvolta prin solicitare.
Dorinta este doar un gand, un impuls. Este abstracta si nu are valoare pana cand nu se transforma in echivalentul sau fizic. Desi imaginatia sintetica este cea care se foloseste cu cea mai mare frecventa, trebuie sa retineti ca in procesul transformarii impulsului dorintei, in echivalentului sau financiar, puteti face fata la fel de bine si imprejurarilor si situatiilor care cer folosirea imaginatiei creatoare.

Scop precis si planuri precise
– daca sunteti unul dintre cei care cred ca munca grea si cinstea pot aduce singure bogatii, uitati ca acest gand exista!
El nu este adevarat!
Bogatiile, cand vin in cantitati uriase, nu sunt niciodata rezultatul exclusiv al muncii grele! Bogatiile sosesc, daca sosesc vreodata, drept raspuns la cererile precise bazate pe aplicarea unor principii precise, si nu prin intamplare sau noroc.
Idea este impulsul de gandire care pune in practica un gand prin intermediul imaginatiei. Totii cei care se ocupa de vanzari directe experimentati stiu ca ideile se pot vinde acolo unde marfa nu merge. Vanzatorii obisnuiti nu stiu acest lucru – exact de aceea sunt ei „obisnuiti”.

Sume de bani va asteapta cu conditia sa le doriti in cantitati precise pentru scopuri sprijinite de imaginatie.

Principiul 6 catre imbogatire

  PLANIFICAREA ORGANIZATA

Veti cunoaste secretul electrizant al „Mintii Superioare”.
Va puteti descoperii domeniul de activitate,
Puteti sa deveniti un conducator si sa obtineti sume de bani intr-o perioada uimitor de scurta.

Tot ce creeaza sau dobandeste omul are ca punct de plecare dorinta, ca ea este purtata de la abstract la concret in atelierul imaginatiei, unde sunt create si organizate planuri pentu transformarea sa.

Cum puteti cladi un plan practic:

  1. asociati-va cu un grup de persoane a carui dimensiune depinde de numarul persoanelor de care aveti nevoie a va crea planul sau planurile pentru acumularea banilor – folosind principiul „Mintilor Superioare”(este experienta si educatia disponibila prin cooperarea altor persoane).
  2. Inainte sa va formati alianta numita generic „Minti Superioare”, hotarati-va ce avantaje si beneficii ati putea oferii dumneavoastra membrilor individuali ai echipei in schimbul cooperarii lor. Nimeni nu va lucra pe termen nedefinit fara nicio compensatie. Nicio persoana inteligenta nu va cere si nu se va astepta ca altcineva sa munceasca fara compensatie adecvata, desi aceasta poate sa nu fie intodeauna sub forma de bani.
  3. Aranjati intalniri cu membrii echipei „Minti Superioare” cel putin de doua ori pe saptamana, chiar si mai des, daca este posibil, pana veti fi pus, la punct planul sau planurile necesare pentru acumularea banilor.
  4. Pastrati o armonie perfecta intre dv. si fiecare membru al echipei „Minti Superioare”. Principiul „Minti Superioare” nu poate fi obtinut acolo unde nu domina armonia perfecta.

Nicio persoana individuala nu are experienta, educatia, capacitatea innascuta si cunostintele necesare pentru a asigura acumularea unei averi fara cooperarea altor oameni.

Infrangerea va face mai puternici
Cel mai inteligent om in viata nu poate acumula bani – si nici nu poate avea reusite – fara planuri practice si functionale. Retineti aceste fapte si amintiti-va, cand planul dv. esueaza, ca infrangerea temporara nu este un esec permanent. Acest lucru poate semnala doar faptul ca planurile dv. nu au fost solide. Claditi alte planuri. Incepeti de la zero.
Nici un om nu este invins, pana nu abandoneaza – in mintea sa.
Cel ce abandoneaza nu castiga niciodata – iar un castigator nu abandoneaza niciodata!
Retineti! – cand incepeti sa va alegeti membrii in echipa „Minti Superioare”, straduiti-va sa-i luati tocmai pe cei care nu dezarmeaza la prima infrangere.

Unii oameni cred in mod gresit ca numai banii pot face bani. Nu e adevarat! Dorinta, transpusa in echivalentul ei monetar cu ajutorul principiilor enuntate aici, este agentul prin care „se fac” bani. Banii, in sine, nu sunt decat materie inerta. Nu se pot misca, nu stiu sa gandeasca sau sa vorbeasca, dar AUD cand cineva ii doreste, ii cheama sa vina!

Credeti in capital
Numele acestui misterios binefacator al omenirii este capitalul!
Capitlul nu inseamna doar bani, ci si echipe bine organizate de oameni inteligenti, care planifica modalitati si cai de a folosi banii spre binele publicului, intr-un mod profitabil pentru toata lumea.

Bogatia este pretutundeni – oportunitati se gasesc peste tot
Daca vreti sa obtineti averi, nu treceti cu vederea posibilitatile oferite de tara noastra in care cetatenii sunt atat de bogati, incat femeile cheltuiesc molioane de lei pe an pentru rujuri, farduri, parfumuri si alte cosmetice.Retineti deasemenea ca aceasta nu este decat poarta de intrare ce ne permite accesul spre sursele acumularii averilor.

Deci – iata solutia!

Ocaziile favorabile va ies mereu in cale. Veniti in fata, alegeti ceea ce doriti, elaborati-va un plan, puneti-l in practica, si urmariti-l cu perseverenta.

                                                                Principiul 7 catre imbogatire

                                                                                                  HOTARAREA

Sunteti martorii cristalizarii parerii in hotarare si actionati conform acelei hotarari.
Veti intelege cum si cand sa va schimbati hotararea pentru un beneficiu si un profit superior.

Cei care NU reusesc sa acumuleze bani, fara nicio exceptie, au obiceiul de a lua decizii foarte incet, daca le iau vreodata, si isi schimba deciziile repede si des. Majoritatea oamenilor care nu reusesc sa stranga destui bani pentru a-si satisface propriile exigente sunt in general, usor influentati de parerea altora. Ei lasa in seama ziarelor si vecinilor barfitori sarcina de a gandi in locul lor. Daca sunteti influentat de pareri cand formulati hotarari, nu veti reusi in prefacerea dorintei dv. in bani si nici nu veti putea avea dorinte proprii. Pretuiti-va propria judecata cand incepeti sa puneti in practica principiile descrise aici, ajungand la propriile decizii si urmati-le. Nu credeti in nimeni, cu exceptia membrilor echipei dv. , si fiti foarte sigur, atunci cand va alegeti echipa, ca nu-i alegeti decat pe aceia care sunt in spiritul scopului dv. si se potivesc cu ea. Mii de oameni sufera de complexe de inferioritate toata viata, pentru ca vreo persoana „binevoitoare”, dar nestiutoare, le distruge increderea in sine prin „pareri” sau ridiculizari.
Aveti un creier si o minte proprie. Folositi-le si ajungeti la hotararile proprii.

Puterea unei minti hotarate
Gandul, sprijinit de o dorinta puternica, are dendinta de a se transforma in echivalentul sau fizic.
Cei ce iau decizii rapide si ferme stiu ce vor si in general si obtin. Conducatorii din fiecare domeniu de viata iau decizii promte si sigure. Acesta este motivul esential pentru care sunt conducatori. Lumea tinde sa lase loc celui ale carui vorbe si fapte arata ca stie incotro se indreapta.
E nevoie de curaj, uneori de foarte mare curaj ca sa formulati o hotarare precisa.
Indecizia este o cauza principala a esecului. Fiecare are o parere, dar, in cele din urma, parerea dv. conteaza.
O minte hotarata capata putere extraordinara.
O mare dorinta de a obtine libertatea va garanteaza libertatea, o mare dorinta de a va imbogatii va ofera bogatie.

                                                   Principiul 8 catre imbogatire

                                                                               PERSEVERENTA

Veti recunoaste si veti da la o parte anumite dovezi de slabiciune ce stau in calea scopurilor urmarite de dv. Perseverenta se transforma intr-o putere garantata ce creste si se cere dezvoltata.

Perseverenta este un factor esential in preschimbarea dorintei in echivalentul ei banesc. La baza perseverentei sta puterea vointei. Cand sunt imbinate cum trebuie, puterea vointei si dorinta formeaza un cuplu invulnerabil..
Acumularea de bogatii implica, adeseori, aplicarea tuturor celor 13 principii ai acestei filozofii. Aceste principii trebuiesc intelese si aplicate cu perseverenta de catre toti cei care isi doresc bani.
Lipsa perseverentei este una din cauzele esentiale ale esecului. In plus, experienta a mii de persoane a demonstrat ca lipsa perseverentei este o slabiciune intalnita la majoritatea oamenilor. Usurinta cu care ne putem debarasa de ea nu depinde decat de intensitatea dorintei.
Punctul de pornire in orice realizare este dorinta. Dorintele slabe aduc rezultate slabe, in acelasi fel in care un foc mic da caldura putina. Daca descoperiti ca va lipseste perseverenta, aceasta slabiciune poate fi eliminata facand un foc mai puternic la baza dorintelor dv.

Magia „constiintei banului”
Saracia se indreapta catre cel ce gandeste in spiritul ei, in acelasi fel in care mintea celui care s-a antrenat sa stranga bani, ii atrage servindu-se de aceleasi legi. Constiinta saraciei va invada cu usurinta o minte in care constiinta banilor nu isi gaseste locul. Constiinta saraciei se naste fara ca noi sa fim constienti ca aplicam deprinderile ce ii sunt favorabile. constiinta banilor trebuie sadita in cei care nu se nasc cu ea in sange.
Fara perseverenta, veti fi invinsi inca inainte de a incepe.
Cu spijinul perseverentei,veti castiga.
Ceea ce stim cu siguanta, este ca acela care nu este perseverent nu este capabil sa obtina un succes deplin in nicio profesie.

Oicine poate invata sa fie perseverent
Perseverenta este o stare de spirit, deci poate fi cultivata. Asemenea tuturor starilor de spirit, perseverenta are la baza cauze stabilite, printre care aflam:

  1. Un scop bine precizat: sa stiti ceea ce vreti este primul, si poate cel mai insemnat pas in calea dezvoltarii perseverentei. O motivatie puternica va va forta sa depasiti orice obstacol;
  2. Dorinta: este mult mai simplu sa deveniti si sa ramaneti perseverent atunci cand urmariti scopul pe care il doriti;
  3. Increderea in sine: increderea in capacitatea dv. proprie de a duce la indeplinire un plan va incurajeaza sa impliniti acel plan cu perseverenta;
  4. Planuri laborios implinite: planurile organizate, fie ele slabe si practic imposibil de pus in practica, incurajeaza perseverenta;
  5. Cunostinte trainice: daca stiti, din experienta sau prin observatie, ca planurile dv. sunt solide,veti fi mai perseverent, cand mai degraba ghiciti decat stiti, va veti ucide perseverenta;
  6. Cooperarea: intelegerea si cooperarea armonioasa cu ceilalti tinde sa cultive perseverenta;
  7. Puterea vointei: deprinderea de a va concentra gandurile asupra elaborarii unor planuri ce au un tel final bine stabilit tinde sa cultive perseverenta;
  8. Deprinderea: perseverenta este rezultatul direct al deprinderii. Mintea absoarbe si devine parte integranta din experientele zilnice cu care se hraneste.

Slabiciunile care trebuiesc infranate de catre toti cei care vor sa se imbogateasca:

  1. Incapacitatea de a recunoaste si a defini exact ce ne dorim.
  2. Amanarea motivata sau nemotivata(de obicei insotita de o suita impresionanta de alibiuri si scuze).
  3. Lipsa de interes in dobandirea cunostintelor specializate.
  4. Nehotararea, obiceiul de a „rata ocazia” de fiecare data, in loc sa privim lucrurile in fata(invocand alte alibiuri).
  5. Obiceiul de a ne sprijini pe alibiuri in loc sa elaboram planuri concrete pentru rezolvarea problemelor.
  6. Satisfactia de sine. Pentu aceasta afectiune, nu prea exista leac, iar cei care sufera de pe urma ei nu au sperante.
  7. Indiferenta, de obicei oglindita in promptitudinea cu care se fac compromisuri de fiecare data in loc sa ne confruntam cu adversitatile si sa le eradicam.
  8. Obiceiul de a-i condamna pe ceilalti pentru propriile greseli si de a accepta circustantele nefavorabileca fiind inevitabile.
  9. O dorinta slaba datorata unei neglijente alegeri a motivatiilor care provoaca actiunea.
  10. Disponibilitatea, chiar graba de a abandona la primul semn de infrangere.
  11. Lipsa planurilor organizate puse pe hartie, unde pot fi analizate.
  12. Obiceiul de a  neglija actiunea pe baza ideilor, sau de a prinde ocazia atunci cand ea se prezinta.
  13. A dori in loc de a vrea.
  14. Deprinderea de a ne multumi cu saracia in loc sa tintim la bogatii, lipsa totala a ambitiei de a fi, a face, a avea.
  15. Obtinera de profit de pe urma tuturor scurtaturilor catre bogatie, tentativa de a lua fara a oferi un echivalent corect(de obicei reflectat in maniera de a paria, in speranta unui „tun mare”).
  16. Frica de a nu fi criticat, de a nu esua in eleborarea de planuri si in punerea lor in plractica din cauza a ceea ce gandeste, face sau spune lumea. Acest dusman sta in capul listei pentru ca salasluieste, in general, in subconstient, unde prezenta lui este insesizabila.

Oamenii refuza sa riste in afaceri, pentru ca se tem de critica ce ar putea urma daca esueaza.
Frica lor de critica in asemenea cazuri este mai puternica decat dorinta de succes.

Patru pasi catre perseverenta

  1. Un scop bine stabilit sustinut de dorinta arzatoare de a il atinge.
  2. Un plan definit, urmarit fara intrerupere.
  3. O minte reticenta la orice influenta negativa si descurajanta, inclusiv la sugestiile negative ale rudelor, prietenilor si cunostintelor.
  4. O colaborare prieteneasca cu una sau mai multe persoane care va vor ajuta sa va urmati atat planul, cat si scopul.

Cei 4 pasi de mai sus sunt esentiali pentru succesul in orice domeniu al existentei. Scopul principal al celor 13 principii este de a va da posibilitatea de a transforma acesti pasi intr-o deprindere.
Acestia sunt pasii prin care:

  • Va puteti controla destinul economic;
  • Va dau libertatea si independenta gandului;
  • Va aduc bogatii, fie ele in cantitati mici sau mari;
  • Va aduc putere, glorie si recunoastere din partea tuturor;
  • Va garanteaza oportunitati favorabile;
  • Va transforma visele in realitati fizice;
  • Va ajuta sa va stapaniti frica, descurajarea, indiferenta.
Exista o rasplata extraordinara pentru toti cei care invata sa faca acesti patru pasi. Este privilegiul de a va scrie propriul CEC si de a obliga viata sa va rasplateasca pretul pe care il cereti.

                                                     Principiul 9 catre imbogatire

                                                             PUTEREA MINTILOR SUPERIOARE

Un principiu economic si unul fizic impreuna va ofera o putere extraordinara.
Puterea Mintilor Superioare va ajuta sa strangeti bani si sa le permiteti sa se inmulteasca.

Puterea inseamna ‘cunostinte organizate si inteligent directionate”. Puterea, in sensul folosit aici, se refera la efortul organizat necesar pentru transformarea dorintei in echivalentul sau banesc.
Efortul organizat este rezultatul coordonarii efortului a doi sau a mai multi oameni care lucreaza intr-un scop bine definit si intr-un spirit de armonie.

Ca sa puteti intelege mai bine extraordinarele ocazii de a obtine puterea, care va devin dispensabile printr-un grup atent selectat al „Mintilor Superioare” ,cele doua caracteistici ale principiului sunt: una este de natura economica, iar cealalta fizica. Trasatura economica este evidenta. Orice persoana care se inconjoara de sfaturile si cooperarea personala a unei echipe de oameni dispusi sa-i ofere un sprijin sincer intr-un spirit de armonie perfecta, poate obtine avantaje economice. Felul in care veti intelege acest mare adevar poate in mod clar sa determine statutul dv. financiar.
Faza fizica a principiului Mintii Superioare este mai greu de inteles. Puteti deriva o sugestie semnificativa din urmatoarea afirmatie: „doua minti nu se aliaza niciodata fara sa zamisleasca o a treia forma invizibila, intangibila, care poate fi comparata cu o a treia minte”. – mintea omului este o forma de energie, o parte din ea fiind de natura spirituala. Atunci cand mintile a doi oameni se imbina armonios, energia lor spirituala se combina si formeaza faza „fizica” a Mintii Superioare”.

Puteti folosi o cantitate mai mare de capacitate mentala
Creierul uman se poate compara cu o baterie electrica. Se stie prea bine ca mai multe baterii electrice furnizeaza mai multa energie decat una singura. Creierul functioneaza cam la fel. Astfel se poate explica de ce unele creiere sunt mai eficiente decat altele si acest lucru ne conduce la o afirmatie semnificativa – mai multe creiere coordonate(sau legate)printr-un spirit de armonie produc mai multa energie mentala decat unul singur, in acelasi fel in care mai multe baterii electrice produc mai multa energie decat o singura baterie.
Prin aceasta metafora devine evident faptul ca principiul Mintii Superioare poseda secretul puterii detinute de oamenii care se aliaza cu alti oameni capabili.
Oricine conduce o afacere stie ca nu este usor sa-si convinga echipa sa lucreze impreuna intr-un spirit ce cu greu poate fi numit armonios. Atunci cand doi sau mai multi oameni isi coordoneaza eforturile armonios si lucreaza urmarind un obiectiv precis, ei se claseaza, prin aceasta alianta, in pozitia de a absorbi putere direct din acel urias rezervor universal de Inteligenta Infinita. Aceasta este cea mai insemnata sursa de putere. Este sursa pe care se bazeaza orice geniu si orice mare conducator.

Fericirea decurge doar din folosirea lucrurilor cu care esti inzestrat.

                                                    Principiul 10 catre imbogatire

                                             MISTERUL TRANSFERULUI ENERGIEI SEXUALE

Orice om poate sa isi orienteze marile rezerve de energie sexuala in directia aspiratiei catre prosperitate.
Veti deveni constient de modalitatea prin care femeile ii ajuta pe barbati sa capete succes, si veti intelege cum sa profitati din plin de acest adevar vechi de cand lumea.

Cuvantul „transfer” inseamna aici „schimbarea sau transformarea unui element sau a unei forme de energie in alta”.
Emotia sexuala reprezinta o stare de spirit.
Transferul energiei sexuale este simplu si usor de explicat. Inseamna redirectionarea spiritului de la ganduri ce au in vedere latura fizica la ganduri de inalta natura. Dorinta sexuala este cea mai puternica dorinta umana. Cand este guvernat de ea, omul devine mai imaginativ, mai curajos, dobandeste o mai mare putere a vointei, perseverenta si capacitatea creativa care ii fusese pana atunci straine.
Transferul energiei sexuale necesita aplicarea ferma a unei vointe puternice, dar rasplata merita efortul pe care il depunem. Dorinta de manifestare sexuala este innascuta si naturala. Ea nu poate si nu trebuie sa fie reprimata sau eliminata. Din contra, ar trebui sa i se ofere o supapa prin forme de exprimare care imbogatesc trupul, mintea si spiritul omenesc.

Puterea coplesitoare a sexului
Cel care a descoperit cum sa dea emotiei sexuale o supapa reprezentata printr-o forma de efort creator este cu adevarat norocos. Cercetarea stiintifica a relevat urmatoarele adevaruri:

  1. Oamenii cu cele mai mari realizari sunt cei care au naturi sexuale evoluate si si-au insusit arta transferului energiei sexuale.
  2. Cei ce au acumulat mari averi si au dobandit faima in literatura, arta, industri, arhitectura, afaceri, dar si in alte domenii au fost motivati de o femeie.

Emotia sexuala este o „forta irezistibila” impotriva caruia nu se poate opune un „trup neclintit”. Cand sunt insufletiti de o asemenea emotie, oamenii devin  inzestrati cu o putere extraordinara de actiune.

Mintea omului reactioneaza la stimuli, prin care poate fi „conectata” la cote inalte de vibratie, cunoscute sub numele de ; entuziasm, imaginatie creatoare, dorinta intensa. Stimulii la care reactioneaza mintea cu cea mai mare usurinta sunt:

  1. Dorinta de manifestare sexuala;
  2. Dragostea;
  3. O dorinta arzatoare de faima, putere, castig material sau bani;
  4. Muzica;
  5. Pietenia dintre fiinte de acelasi sex, sau de sexe opuse;
  6. O alianta a Mintilor Superioare care se sprijina pe armonia instaurata intre doua sau mai multe persoane care se aliaza in scopul progresului spiritual sau material;
  7. Autosugestia;
  8. Frica;
  9. Narcoticele si alcoolul.

Dorinta de manifestare sexuala sta pe primul loc pe lista stimulilor care va ‘insufletesc” spiritul si va „grabesc” actiunea fizica.
Sapte dintre acesti stimuli sunt naturali si constructivi. Doi dintre ei sunt distructivi. Reiese cu usurinta faptul ca exista sanse ca emotia sexuala sa fie cea mai intensa si cea mai puternica dintre stimulii mentali.

Imaginatia creatoare – al saselea simt
Existenta unui al saselea simt in mod clar este imaginatia creatoare. Facultatea imaginatiei creatoare nu este folosita niciodata de majoritatea oamenilor de-a lungul vietii, si, daca este folosita, acest lucru survine pur si simplu accidental. Cei care folosesc aceasta facultate din proprie vointa, intelegandu-i functiile, sunt genii.
Facultatea imaginatiei creatoare este legatura directa dintre mintea umana finita si Inteligenta Infinita.
Atunci cand ideile sau conceptele sunt zamislite prin ceea ce se numeste de obicei ‘banuiala”, ele provin din una sau mai multe din urmatoarele surse:

  1. Inteligenta Infinita;
  2. Subconstientul, unde este depozitata fiecare impresie senzoriala si fiecare impuls de gand care a ajuns vreodata la creier prin vreunul dintre cele cinci simturi;
  3. Din mintea altei persoane care tocmai a conceput gandul sau imaginea unei idei sau a unui concept prin rationament constient.
  4. Din depozitul subconstient al celeilalte persoane.

Situata pe acest plan inalt de gandire, facultatea creatoare a mintii capata libertate de actiune. Are cale libera cel de-al saselea simt. El primeste idei care altfel nu ar avea acces la individ. „Cel de-al saselea simt” este facultatea care marcheaza diferenta dintre un geniu si un om de rand.

Sexul si arta vanzarii
Explicatia este ca factorul personalitatii cunoscut drept „magnetism personal” nu este nici mai mult nici mai putin decat energia sexuala. Persoanele inzestrate din punct de vedere sexual au intodeauna o rezerva abundenta de magnetism. Prin cultivare si intelegere se poate profita de aceasta forta vitala ce poate fi folosita astfel incat sa aduca mari avantaje in relatiile interpersonale. Aceasta energie poate fi transmisa celorlalti prin urmatoarele mijloace:

  1. Strangerea de mana: atingerea mainii indica instantaneu prezenta magnetismului, sau lipsa acestuia.
  2. Tonul vocii: magnetismul, sau energia sexuala este factorul ce coloreaza, ofera muzicalitate si farmec oricarei voci.
  3. Alura si mersul: persoanele inzestrate cu o capacitate sexuala deosebita se misca sprinten, gratios si usor.
  4. Vibratiile gandului: persoanele cu apetit sexual ridicat imbina emotia sexuala cu gandurile si fac acest lucru atunci cand doresc, influientandu-i astfel pe cei din jur.
  5. Impodobirea trupului: persoanele cu o capacitate sexuala deosebita se ingrijesc de obicei foarte indeaproape de aspectul fizic, isi aleg de obicei haine ce se potrivesc cu personlitatea, aspectul fizic si tonul pe care il poseda.

Cei carora le lipseste energia sexuala nu vor fi niciodata entuziasti si nici nu ii vor entuziasma pe altii, aceasta fiind una dintre cerintele cele mai importante in orice tip de vanzare, indiferent de produsul vandut.

Cum devin femeile puternice
Cea mai insemnata forta motivanta a unui barbat este dorinta sa de a satisface o femeie! Aceasta dorinta inascuta a barbatului de a fi pe plac unei femei ii da acestuia posibilitatea de a-l face sau a-l desface.
Femeia care intelege natura barbatului si o alimenteaza cu tact nu trebuie sa se teama de competitie din partea altor femei. Barbatii pot fi „giganti” cu vointa de o putere de neclintit cand trateaza cu alti barbati, dar ei pot fi manipulati cu usurinta de o femeie.
Majoritatea barbatilor nu recunosc ca sunt influentati cu usurinta de femeia pe care au ales-o pentru ca in natura lor salasluieste dorinta de a fi recunoscuti ca fiind membrii ai speciei puternice. In plus, o femeie inteligenta detecteaza acesta caracteristica masculina si este suficient de inteleapta pentru a trece sub tacere.
Unii barbati stiu ca sunt influentati de femeile pe care le aleg – sotii, iubite, mame sau surori – dar se abtin cu tact sa se revolte impotriva acestei influente pentru ca sunt destul de inteligenti pentru a-si da seama ca niciun barbat nu este fericit sau complet fara influenta modelatoare a fiintei potrivite. Cel ce nu recunoaste acest adevar important se lipseste de puterea care care a contibuit in mare masura la obtinerea succesului decat orice alte forte impletite.

Izvorul bogatiei infinite este puterea vitala.

                                                     Principiul 11catre imbogatire

                                                                                  SUBCONSTIENTUL

Veti vedea cum subconstientul asteapta ca un gigant adormit sa va sprijine orice plan si orice scop.
In sfarsit va puteti alimenta subconstientul cu ganduri orientate pozitiv care sa va aduca tot ceea ce va doriti in viata.

Va puteti implanta voluntar in subconstient orice plan, orice gand sau scop pe care il doriti sa-l transformati in echivalentul sau fizic sau financiar. Subconstientul actioneaza in primul rand asupra dorintelor dominante care au fost impletite cu emotie, cum ar fi credinta.
Dupa ce ati acceptat cu titlu de realitate existenta subconstientului si i-ati inteles posibilitatile ca mijloc de convertire a dorintelor dv. in echivalentul lor fizic sau financiar veti intelege semnificatia deplina a instructiunilor incluse in principiul 1 –  DORINTA.
Veti intelege si de ce vi s-a cerut imperativ in mod repetat sa va formulati clar dorintele in scris.
Veti intelege si necesitatea perseverentei in ducerea la indeplinire a instructiunilor.
Cele 13 principii sunt stimuli cu ajutorul carora obtineti capacitatea de a va atinge si a va influenta subconstientul. Nu va descurajati daca nu reusiti din prima incercare. Tineti minte ca subconstientul nu poate fi directionat in mod voluntar decat prin deprindere, conform directivelor date in capitolul despre CREDINTA. Nu ati avut inca timpul necesar pentru a va stapani Credinta. Fiti rabdatori. Fiti perseverenti!
Tineti minte, ca subconstientul functioneaza din proprie dorinta, indiferent daca veti face vreun efort sa-l influentati sau nu.
Daca nu veti reusi sa va implantati cele mai ravnite  dorinte ale dv. in subconstient, el se va alimenta din gandurile  la care ajunge drept consecinta a neglijentei dv.

Tot ce creeaza o anumita persoana incepe sub forma unui impuls de gandire. Oamenii nu pot crea nimic daca nu il concep mai intai mental. Cu ajutorul imaginatie, impulsurile de gandire pot fi relationate in scopul crearii planurilor si scopurilor care conduc la succes in orice ocupatie pe care si-ar alege-o cineva.

Cum sa va valorificati emotiile pozitive
Este bine cunoscut faptul ca emotiile sau sentimentele guverneaza majoritatea oamenilor. Daca este adevarat  ca subconstientul raspunde mai degraba si este mai evident influentat de impulsuri de gandire imbinate cu emotii, este esential sa ne familiarizam cu cele mai  insemnate dintre aceste emotii.
Exista 7 emotii pozitive majore si 7 emotii negative majore. Cele negative se implanteaza singure in impulsurile de gandire care garanteaza transferul catre subconstient. Cele pozitive trebuie injectate, prin principiul autosugestiei, in impulsurile de gandire pe care un individ vrea sa le transfere asupra subconstientului sau.
Sa descriem in consecinta aici cele 7 emotii pozitive majore si cele 7 emotii negative majore, astfel incat sa va bazati pe cele pozitive si sa le evitati pe cele negative atunci cand dati instructiuni subconstientului dv.

Cele 7 emotii pozitive majore:

  1. Dorinta;
  2. Credinta;
  3. Iubirea;
  4. Sexul;
  5. Entuziasmul;
  6. Romantismul;
  7. Speranta.

Exista si alte emotii pozitive, dar acestea sunt cele mai puternice si cele mai folosite in mod obisnuit in efortul creator.

Cele 7 emotii negative majore:
(care trebuiesc evitate)

  1. Frica;
  2. Gelozia;
  3. Ura;
  4. Razbunarea;
  5. Lacomia;
  6. Superstitia;
  7. Mania.

Emotiile pozitive si cele negative nu va pot popula mintea in acelasi timp. Unele sau altele trebuie sa prevaleze.Sta in raspundera dv. sa va sigurati ca emotiile pozitive constituie influienta dominanta a spiritului. Formati-va deprinderea de a  aplica si a folosi emotiile pozitive!

Subconstientul dv. se poate hrani cu ganduri aleatorii – cu ganduri de infrangere sau cu ganduri de succes si bogatie. Alegerea este a dv.; rezultatul va poate aduce esecul sau succesul.

Omul  este pe atat de important pe cat ii sunt gandurile de importante!

                                                 Principiul 12 catre imbogatire

                                                                                   CREIERUL

Veti afla noi puteri uluitoare in orice regiune a mintii dv.
Veti vedea cum puteti profita de aceste puteri printr-o gandire rapida, clara si de efect.

Dr. Alexander Graham Bell si cu dr. Elmer R. Gates, a observat ca fiecare creier uman este atat o statie de emitere, cat si una de captare a vibratiilor de gandire. Asemanator cu principiul folosit in emisia radio, orice creier uman este in stare sa recepteze vibratiile de gandire care sunt lansate de un alt creier.

Imaginatia creatoare este statia de receptie a creierului, care primeste ganduri lansate de creierele altora. Este agentul de comunicare intre regiunea constienta sau rationala a mintii si cele patru surse de la care pot fi obtinuti stimulii mentali.Atunci cand este stimulata, sau inaltata la o cota superioara, mintea devine mai receptiva la gand, care ajunge la ea prin surse exterioare. Procesul de accelerare are loc prin emotiile pozitive sau negative. Vibratiile de gandire pot fi intensificate prin emotii.
Subconstientul este „statia de emisie” a ceierului, prin care sunt transmise vibratiile de gandire. Imaginatia creatoare este „statia de receptie” ce capteaza energiile mentale.
Alaturi de factorii importanti ai subconstientului si ai facultatii imaginatiei creatoare, care constituie statiile de emisie si receptie ale aparatului dv. de comunicare mentala, luati in consideratie acum principiul autosugestiei, care este mijlocul prin care va puteti pune in functiune statia dv. „radio”.
Prin instuctiunile descrise in capitolul despre Autosugestie, ati fost cu siguranta informati despre metoda prin care dorinta poate fi convetita in echivalentul sau banesc. Functionarea statiei dv. „radio” este prin comparatie, o procedura simpla. Nu trebuie sa retineti decat trei principii si sa le aplicati cand doriti sa va folositi de emisie -SUBCONSTIENTUL, IMAGINATIA CREATOARE si AUTOSUGESTIA.

Majoritatea oamenilor isi doresc bogatii, dar putini ofera planul definit si dorinta arzatoare care paveaza calea catre bogatie.

                                                      Principiul 13 catre imbogatire

                                                                                     AL SASELEA SIMT

Veti deschide poarta Intelepciunii, drumurile glorioase ale aventurii creatoare apar ademenitoare pe calea catre bogatie.

Al 13 principiu este cunoscut ca fiind al saselea simt, prin care Inteligenta Infinita poate comunica, fara niciun efort din partea cuiva fara nicio cerere expresa, cu o anumita persoana. El poate fi asimilat, inteles si aplicat, doar prin aplicarea prealabila a celorlalte 12 principii.
Al sasela simt este o parte din subconstient care este cunoscuta sub numele de imaginatie creatoare. A fost denumita si „statie de receptie” prin care ideile, planurile si gandurile ne vin in minte. Aceste aparitii sunt numite uneori fler sau inspiratie.
Al saselea simt sfideaza descrierea! Nu poate fi descris unei persoane care nu a stapanit celelalte principii ale acestei filozofii, pentru ca o asemenea persoana nu stie si nu are experienta necesara cu care cel de-al saselea simt sa poata fi comparat. Intelegerea celui de-al saselea simt nu vine decat din launtru fiecaruia, prin meditatie motivata de dezvoltare mentala.

Cu ajutorul celui de-al saselea simt veti fi avertizat de pericolele iminente la timp pentru a le evita si veti afla ocaziile favorabile la timp pentru a le imbratisa.

Stim, desigur, ca toti oamenii au devenit ceea ce sunt, gratie gandurilor si dorintelor dominante. Stim ca autosugestia este un factor insemnat in edificarea caracterului, adica, de fapt, singurul principiu pe care se bazeaza caracterul.
Al saselea simt nu este ceva pe care o anumita persoana il poate activa sau abandona de buna voie. Capacitatea de a folosi aceasta mare putere vine incet, prin aplicarea celorlalte principii, pentru ca orice om sa se poata orienta fara nicio problema la atingerea oricarui scop in viata.
Punctul de pornire al implinirii este Dorinta.
Punctul de sosire este acel tip de cunostinte care conduce la intelegere – intelegerea de sine, intelegerea celorlalti, intelegerea legilor naturale, recunoastere si intelegerea fericirii.

Acum sunteti conectati la acel misterios „ceva” care le-a servit de sprijin oamenilor importanti ai tuturor vremurilor. Inca face miracole in arta, in stiinta si in afaceri de orice fel.
Daca scopul dv. principal este acumularea de bani sau de orice alte valori materiale, cel de-al saselea simt va avea o influenta decisiva in a va coordona.

Fragment: De la idee la bani -Napoleon Hill

De la idee la baniScara succesului nu este niciodata aglomerata pe treapta cea mai de sus!

Citate-maxime-cugetari

ADEVAR
PROVERBE FRANCEZE
  • Nu toate adevarurile se pot spune.
  • Ceea ce toata lumea spune trebuie sa fie adevarat.
PROVERBE ROMANESTI
  • Adevarul a grai nicicum sa te sfiesti, macar ca la putini vei fi placut si ascultat.
  • Adevarul iese ca undelemnul deasupra apei.
  • Din vorba in vorba iese adevarul.
  • Pana nu faci focul nu iese fum.
  • Pana nu ploua nu se fac ciupercile.
PROVERB SPANIOL
  • Adevarul nu trebuie aratat gol, ci in camasa.
MAXIME
  • Sa avem de partea nostra adevarul; iata secretul elocintei si al virtutii, iata autoritatea morala. E cea mai inalta maxima a artei si a virtutii – AMIEL
  • Sa iubim si prietenia si adevarul, totusi e o datorie sfanta sa pretuim mai mult adevarul. – ARISTOTEL
  • Minciuna este in sine rea si de dojenit, iar adevarul este bun si laudabil. – ARISTOTEL
  • Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul. – ARISTOTEL
  • Nimic nu este mai frumos ca adevarul. – BOILEAU
  • Mult mai mult si mai mare iaste rusine a zice minciuna ca stie, decat a zice adevarul ca nu stie.- STOLNICU C. CANTACUZINO
  • Omul si viata lui nu se sprijina pe ceva subred si pe minciuna, ci pe soliditate si adevar. – TH. CARLYLE
  • Greseala cea mai mare este a celui care dispretuieste adevarul si se lasa impins la rele, de lingusire. – CICERO
  • Nu exista prietenie intre doi oameni, dintre care unul sa nu vrea sa auda decat adevarul, pe cand celalalt este gata sa minta. – CICERO
  • Este o datorie sa spunem adevarul, nu sa flecarim mult. – DEMOCRIT
  • Cand relele naravuri vuiesc neincetat, atunci adevarul nu este ascultat. – AL. DONOCI
  • Mai bine este ca intemeiat pe adevar sa invingi o parere, decat intemeiat pe o parere sa te invinga adevarul. – EPICTET
  • Mincinosul nu castiga alt lucru decat acela de a nu fi crezut cand spune adevarul. – ESOP
  • Intre noi fie adevarul. – GOETHE
  • Cand faptul tii, atunci adevarul scrii. –B.P.HASDEU
  • Gandeste-te ca printr-o minciuna sacrifici nu numai un adevar, ci adevarul in general. –F. HERBEL
  • Cearta se preface in lupta cand la capat se intrevede biruinta adevarului. – N.IORGA
  • Spune drept totdeauna; e mai bine sa spui tu adevarul, decat sa-l adauge cineva necontenit la cele ce spui.- N.IORGA
  • Cei mai mari mincinosi sunt acei care nu mai au nici pentru ei adevarul.- N.IORGA
  • Sunt adevaruri care au nevoie sa fie colorate ca sa se poata vedea. – J. JOUBERT
  • Dreptatea este adevarul in fapta. – J. JOUBERT
  • Foarte necesar este a-i invata – pe copii – sa spuna adevarul.. sa nu se deprinda cu inselacinea si vorbe neadevarate, ca nici macar in gluma sa nu le rosteasca. –KOMENSKY
  • Un adevar nu poate fi contrar altui adevar. –G.W. LEIBNIZ
  • Nu este marire unde nu este adevar.- G.E.LESSING
  • Nu trebuie sa ne jucam cu adevarul.- J. LOCKE
  • Nu exista un alt mod de a te apara de lingusiri, decat acela de a-i face pe oameni sa inteleaga ca nu te vor supara spunandu-ti adevarul. –MACHIAVELLI
  • Cine este patruns de principiile adevarului,pentru acela maxima cea mai cunoscuta si cea mai scurta este suficienta ca sa-l fortifice pentru un fel de viata tihnita si neingrijorata. –MARC AURELIU
  • Mai bine este a vorbi adevarul decat minciuna. – ANTON PANN
  • Vorbeste ca sa spui adevarul. – PETRARCA
  • Din gura copiilor iese adevarul. – PLATON
  • Vorbirea adevarului e simpla. – SENECA
  • Adevarul izbucneste, la urma urmei, in ciuda prefacatoriei.- LEONARDO DA VINCI
  • Strangeti-va laolalta, cati simtiti in voi dorul de munca si setea sfanta de adevar. – AL. VLAHUTA
  • Iubeste adevarul, dar iarta greseala. – VOLTAIRE
  • Multe greseli se nasc dint-un adevar de care se abuzeaza. –VOLTAIRE
  • Adevarul este un fruct care nu trebuie cules decat cand este complet copt. – VOLTAIRE
ADMIRATIE
  • A admira un poet – inseamna a-i accepta si opera ca atare. A admira un ganditor nu inseamna insa a-i admira si ideile ca atare. – LUCIAN BLAGA
  • Nici o calitate nu va aduce unui om atatia prieteni, ca admiratia sincera a calitatilor altuia. Lucrul acesta dovedeste marinimie, blandete si recunoasterea bucuroasa a meritului. – S. JOHNSON
  • Iubim totdeauna pe cei care ne admira, dar nu si pe cei pe care ii admiram. – LA ROCHEFOUCAULD
  • De obicei nu laudam din toata inima decat pe cei care ne admira. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Sa nu pierdem din vedere ca oamenii scurti la vorba si cu talc sunt mai admirati, mai iubiti si par mai intelepti decat acesti usuratici limbuti, care nu au nici un frau in vorbire. – PLUTARH
  • Spune-mi pe cine admiri, si-ti spun cine esti. – SAINT BEUVE
  • Admiratia este una din formele bunastarii si simpatiei omenesti. Cea mai aleasa poate, cea mai fecunda. Vai de tineretea, care nu stie sa admire! Din sufletul ei avar, uscat ca piatra, nu va rasarii nimic. – AL. VLAHUTA
  • Admirarea nu e numai mirare. Ea cuprinde si un sentiment de stima, izvorat din pretuirea puterilor desfasurate, a greutatilor invinse si a rezultatelor obtinute, si acesta este elementul moral si inaltator al ei. – AL. VLAHUTA   
                                                                          ADUNARE(a se aduna)
PROVERBE ROMANESTI
  • Adunarile cele rele strica deprinderile bune.
  • Cine se aduna cu chiorii se invata a se uita crucis.
  • Rau cu rau, bine cu bine se insotesc.
  • Cei ce se potrivesc se intalnesc des.
PROVERB GENERAL
  • Spune-mi cu cine te aduni(insotesti) ca sa-ti spun cine esti.
  • Cine se aseamana se aduna. – CICERO
  • Oricat de curat ai fi din fire, daca ai a face cu oamenii murdari, te patezi si tu, fara voia ta.. –EPICTET
  • Cine stie sa se faca placut persoanelor  pe care le frecventeaza, fara sa se coboare pana la lingusiri josnice si servile, a gasit adevarata arta de a trai in lume si este binevenit si pretuit oriunde. –J. LOCKE
  • Cu cine ai adunare, cu el vei fi prin urmare. -ANTON PANN
  • Daca te aduni cu cel schiop, invata sa schiopatezi. – PLUTARH
  • Cu lupii inveti sa urlii. – RACINE
  • Un vechi proverb spune ca pe oameni ii recunosti dupa cei cu care vin impreuna. Un om cumpatat nu se imprieteneste cu un betiv, un om virtuos evita pe cel vicios, iar cel de treaba nu se apropie de cel risipitor. – S. SMILES
  • Sufletele frumoase se intalnesc. – VOLTAIRE
AJUTOR(a ajuta)
PROVERBE ROMANESTI
  • Cand iti lipsesc mijoacele de a ajuta pe oricine, raspunde-i cu vorba dulce, ca multumit se duce.
  • Unde nu ajunge copilul ajuta-l, unde ajunge lasa-l pe el sa se sileasca, ca sa se deprinda singur sa si le inlesneasca.
  • Daca nu il ajuti pe om la o adica, dar mai incolo, degeaba.
  • Ajuta celui slab, ca sa nu iei, in urma, povara lui asupra ta.
  • Ca sa poti face singur nu astepta sa-ti faca altii.
  • Cine ajuta curand da indoit.
  • Toti dam sau primim ajutor.
MAXIME
  • Sa-i face ajutor la nevoia lui aproapelui cu dragoste curata si fara de fatarie, de nu va avea putere cu bani sau cu altceva, macar cu un sfat bun, sau cu un cuvant de mangaiere. – ANTIM IVIREANU
  • Suntem recunoscatori celor care ne vin in ajutor… chiar si mici indatorii daca ne vor face. – ARISTOTEL
  • Fericit ori nefericit, omul are nevoie de altul si nu traieste decat pe jumatate, traind numai pentru dansul. – J. DELILLE
  • Atat calitatile trupesti cat si cele sufletesti au fost in asa fel impartite, ca nimeni sa nu fie pana intr-atata dotat cu toate, incat sa n-aiba niciodata nevoie de serviciul unora chiar mai umili decat el. – ERASM
  • Iubeste si ajuta. – B.P.HASDEU 
  • Iubeste si ajuta neamul. – B.P.HASDEU
  • Iubeste si ajuta pe cine te ajuta si te iubeste. –B.P.HASDEU
  • Iubeste si ajuta fara a pregugeta la folosul tau! – B.P.HASDEU
  • Moralitatea multor prieteni: ajuta-ma si-ti voi fi prieten ca sa ma ajuti si alta data. – N.IORGA
  • Mai bine sa te astepti la nerecunostinta oamenilor decat sa nu-i ajuti pe cei nevoiasi. – LA BRUYERE
  • Adesea ai nevoie de unul mai mic ca tine. – LA FONAINE
  • Ajuta-ye si cerul te va ajuta. –LA FONAINE
  • A sfatui este aproape a ajuta. – PLAUT
  • Experienta nenorocirii ma invata sa ajut pe cei nenorociti. – VERGILIU
AMABILITATEA
  • Cu privire la ceea ce-i agreabil in societate, in general, cine ni-l ofera in mod potrivit sa se cheme amabil, iar mijlocul amabilitate. – ARISTOTEL
  • Amabilitatea fat de cei mai in varsta este o podoaba frumoasa a tineretului, de aceea el sa fie deprins cu ea chiar din frageta copilarie. – KOMENSKY
  • Atitudinea amabila este pentru un corp, ceea ce bunul simt este pentru spirit. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Precum rareori, vei pierde un prieten, daca ii refuzi un imprumut, dar foarte usor daca i-l dai; asemenea cu greu il vei pierde prin mandrie si nepasare, insa adeseori prin prea multa amabilitate, ca una ce-l face arogant si nesuferit si provoaca ruptura. – SCHOPENHAUER
  • Mult mai puternica si mai rodnica decat aceea a zgomotului si a tariei, influenta amabilitatii in lume e ca si aceea a luminii, care, cu toate ca lucreaza in tacere, cuprinde totusi in valul ei intrega lume. – S. SMILES
  • Amabilitatea poate fi numai superficiala, foarte placuta si atragatoare, dar lipsita de inima. Curajul cinstit este preferabil amabilitatii, cuaratenia elegantei si curatenia trupeasca, sufleteasca si a inimii e preferabila oricarei arte. In concluzie, amabilitatea nu trebuie sa fie neglijata niciodata, dar nu trebuie sa se uite niciodata ca exista ceva mai inalt si mai nobil catre care trebuie sa tindem toti – ceva mai insemnat decat buna-starea, puterea, placerea si geniul, si anume: curatenia si perfectionarea caracterului. Fara paza sigura a virtutii individuale, amabilitatea, eleganta si arta nu pot nici ridica si nici salva un popor. –S. SMILES
  • Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta, care urmareste desfatarea, fara sa aiba in vedere un interes personal. Nici o indoiala ca se poate numi amabil acela care, vazandu-te te saluta de la distanta, te numeste om minunat, manifesta pentru tine o admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. –TEOFRAST
ASCULTARE(a asculta)

PROVERBE  ALBANEZE
  • Sa te fereasca sfantul de locul… unde vorbasti si nimeni nu te asculta.
  • Vorbeste putin, asculta mult.
PROVERB PERSAN
  • Cine vorbeste seamana, cine asculta culege.
PROVERBE ROMANESTI
  • Intai asculta si pe urma vorbeste.
  • Cine nu asculta nu invata.
  • Tinerii, inaintea batranilor, sa aiba urechi, nu gura.
  • Asculta si nu te mania, ca sa te poti  indrepta.
  • Degraba sa asculti, tarziu sa graiesti. Si la manie cu totul sa zabovesti.
  • Si trecut  fiind in varsta nu vei gresi ascultand.
  • Grabnic la auzire si zabavnic la graire.
PROVERB GENERAL
  • Cine vorbeste vinde, cine asculta cumpara.
  • Omul sa-si ingaduie a spune numai ceea ce ii place lui insusi sa asculte. – ARISTOTEL
  • Unde nu este ascultare nu cheltui vorba. – BEN-SIRAH
  • Este un semn de prea mare ambitie sa vorbesti despre toate, dar sa nu vrei sa asculti sa ti se vorbeasca de nimic. – DEMOCRIT
  • A stii sa asculti este o arta. – EPICTET
  • Numai o limba si doua urechi ti-a dat natura, pentru ca sa asculti de doua ori mai mult decat vorbesti. – EPICTET
  • Sunt foarte vrednici copiii care asculta pe parinti. –FEDRU
  • Ascultarea tacita nu presupune niciun sacrificiu. – HENRY FIELDING
  • Cat de putini oameni sunt in stare sa asculte cu bunavointa potrivnice si sa raspunda cu delicateta! – FR. W. FORSTER
  • Prima lectie pe care o dai copilului tau sa fie ascultarea; a doua va fi ce vei dori. – B. FRANKLIN
  • Acel ce mici singu nu cugeta, nici nu asculta sfatul venit de la altul este un om de nimic. –HESIOD
  • Trebue sa-i deprindem pe cei in varsta, asculta pe cei batrani. – J. JOUBERT
  • Omul care se manifesta prin ascultare este uneori socotit disciplinat. – A.S. MAKARENKO
  • Munca trezeste si educa ascultarea, stapanirea de sine, atentia, siguranta si rabdarea. – S.SMILES
  • Pleaca urechea ta si asculta cuvintele celor iscusiti. – S.SMILES
ATENTIE

PROVERB ROMANESC
  • Nu-ti pune mintea cu nebunul.
MAXIME
  • Nu arunca piatra in vecini, daca ferestrele tale sunt de sticla. – B.FRANKLIN
  • Respectul fata de cei batrani, copiii il deprind usor, daca vor simti atentia insistenta a acestora fata de ei. – KOMENSKY
  • In tot ce faci gandeste-te la sfarsit. – LA FONTAINE
  • Deprinde-te sa fi atent, cand vorbeste cineva si transpune-te, pe cat  cu putinta, in sufletul vorbitorului. – MARC AURELIU
BINEFACERE

PROVERB ARAB
  • Grabeste-te sa faci bine cat poti, caci nu a-i putinta sa-l faci oricand.
PROVERB BERBER
  • Pentru cei buni binefacerea este impumut, pentru cei rai este pomana.
PROVERB FRANCEZ
  • Niciodata o binefacere nu se pierde.
PROVERBE ROMANESTI
  • Bine faci, bine gasesti.
  • De faci bine, nu trambita in lume.
  • De faci astazi cuiva bine, maine de la altul iti vine.
  • Binele nu se face numai la cine iti place, caci binele este bine sa-l faci la fiecare.
  • Binele cu bine se  rasplateste.
  • Si binele si raul din vorba izvorasc.
  • Arunca binele tau in dreapta si in stanga, si la nevoie ai sa-l gasesti.
  • Nu e destul a sti sa faci bine, ci trebuie sa-l si faci.
  • Omul e ca un put de apa: cu cat face mai mult bine cu atat mai mult ii vine.
  • Cine poate face bine si nu face pacatuieste.
  • La toata binefacerea ce faci, fii vesel.
  • Si cel mai mic poate rasplati cu bine sau cu rau.
  • Raul lesne il face omul, dar binele anevoie.
  • Desi binele este acelasi pentru individ si pentru comunitate, totusi lucru mai mare si mai perfect trebuie sa fie a intemeia si a pastra binele societatii. – ARISTOTEL
  • Binefacerea, pe care facand-o este binele ce facem cuiva, nu pentru ca sa-i intoarcem vreun bine ce l-am primit de la el, nici pentru ca sa folosim cu ceva prin aceasta noi care il indatoram, ci numai si numai pentru folosul aceluia, caruia ii facem un bine. – ARISTOTEL
  • Binele este un aur. El este rar, dar nu se va intuneca. – S. BUTLER
  • Ah, daca toti oameni ar fi intelepti si ar face bine, pamantul ar fi un Paradis. Acum el este, adesea, un infern. – DIRK R. CAMPHUYSEN
  • Binele este sinonim cu dreptatea, mila si frumusetea. – DR. ALEXIS CARREL
  • Raul este sinonim cu egoismul, rautatea si slutenia. – DR. ALEXIS CARREL
  • Fiecare trebuie sa inteleaga necesitatea de a face binele si de a evita raul, si sa se supuna acestei necesitati printr-o sfortare a propriei sale vointe. – DR. ALEXIS CARREL
  • Nerecunoasterea binelui este pricina pentru care se fac greseli. –DEMOCRIT
  • Primeste binefacerile, dar numai cu gandul ca le vei rasplati cu altele mai mari. – DEMOCRIT
  • Cand faci un bine, ia aminte pentu cine te ostenesti, sa nu fie un nemernic si sa-ti rasplateasca binele cu raul. – DEMOCRIT
  • Binefacerile mici date la timp sunt mari pentru cei ce le primesc. – DEMOCRIT
  • Nu este binefacator acela ce asteapta sa fie rasplatit, ci numai acela care se hotaraste sa faca binele fara sa mai astepte vreo rasplata. –DEMOCRIT
  • Cei ce cauta binele nu-l gasesc decat cu greu; raul insa vine si l-a cei ce nu il cauta. – DEMOCRIT
  • Nu este destul sa faci bine, totul e sa-l faci asa cum trebuie. – DIDEROT
  • Binefacerea sa se ia la intrecere cu binefacerea. – ERASM  
  • Fa bine prietenului tau pentru a-l feri si dusmanului pentru a-l cuceri. –B. FRANKLIN
  • Cea mai nobila intrebare in lume este aceasta: Ce bine pot face eu aici? – B. FRANKLIN
  • Primul pas spre bine este acela de a nu face rau. – B. FRANKLIN
  • Omul ingrat nu se bucura de binefacere decat o singura data, pe cand omul recunoscator se bucura de ea totdeauna. – B. FRANKLIN
  • Fiti prieteni binefacatori pentru toate durerile omenesti ce vi se vor prezenta. –A. FOGAZZARA
  • Bunatatea, dreptatea, iertarea si benefacerea sunt datorii pentru toti. – GOLDONI
  • Virtutea nu este decat transmiterea binelui. – HOLBACH
  • E cuminte ca raul sa-l inlaturam, binele in veci cautand. –HORATIU
  • Bun nu este cel care sufera raul, ci acel care face binele. -KANT
  • Virtutiile se invata cand binele se face nencetat. – KOMENSKY
  • Bunatatea si binefacerea sunt de folos societatii. – G.E.LESSING
  • Numim „bine” ceea ce ne poate produce sau mari placerea ori micsora durerea; sau almiteri, ne poate procura ori conserva posesiunea vreunui alt bun sau absenta vreunui rau. – J.LOCKE
  • Si binele si raul stau in puterea noastra. –MARC AURELIU
  • Natura acreat fiintele inzestrate cu ratiune, unele spre binele altora, sa-si foloseasca unele altora la trebuinte, nicidecum spre a-si aduce pagube unele altora…Activitatea ta sa aiba drept inica tinta cel mai mare bine al colectivitatii, caci aceasta este menirea ta naturala.- MARC AURELIU
  • Ce mai vrei cand ai facut un bine unui om? Nu-ti este oare de-ajuns ca ai savarsit o fapta potrivita naturii tale, ce mai prezinti si o alta rasplata?-MARC AURELIU
  • Nefaptuirea binelui aduce dupa sine.. tot atata mahnire si tulburare ca si faptuirea raului. –PLUTARH
  • Prilejurile de a face bine gaseste oricine, numai daca vrea. Vrerea sincera gaseste totdeauna drum catre inimile altora. –S. SMILES
  • O binefacere primita n-o uita niciodata; ai facut-o, uit-o indata. – PUBLIUS SYRUS
  • Rau este usor de facut, binele cere stradanie. – TEOGNIS
  • Cauta a fi binevoitor, tolerant, filantrop, generos, marinimos, caritabil, plin de politete, larg in idei, deschis la noutate. – TUDOR VIANU
  • Ce va ramane din trecerea noastra pe pamant, decat putinul bine pe care l-am putut realiza? – AL. VLAHUTA
  • Ce e omul oare decat o nesfarsita silinta spre mai bine? – AL. VLAHUTA
  • Adanca vorba: „Fa binele si arunca-l in mare”. Si nobil popor, in sufletul caruia a putut inflori o vorba ca asta. – AL. VLAHUTA
 
 BLANDETE

PROVERBE FRANCEZE
  • Oamenii se castiga cu blandetea.
  • Se prind mai multe muste cu miere decat cu otet.
PROVERBE ROMANESTI
  • Mielul bland suge la doua oi
  • Raspunsul bland inlatura mania.
  • Cel bland nu inclina spre razbunare, ci mai mult spre iertare. – ARISTOTEL
  • Blamdetea in vorba si moravuri este cea mai frumoasa podoaba a prieteniei. –CICERO
  • A-ti impodobi purtarea cu blandete fat de oameni e mult, caci aici se vede cine poate uni iubirea de frumos cu iubirea de om. –EPICTET
  • Cand fierbi de manie in fat cuiva si te simti pornit spre sprime si violenta, nu uita ca esti dator a fi bland. Si vei scapa si de brutalitate si de cainta ce vine pe urma ei. – EPICTET
  • Blandetea este leacul cruzimii. – FEDRU
  • Fitiblanzisi ingaduitori cu toti; nu fiti cu voi insiva – J. JOUBERT
  • Mai mult faci cu blandete decat cu violenta. – LA FOUNTAINE
  • Cinstea si dreptatea arata siguranta societatii; bunatatea si binefacerea ii sunt de folos; blandetea si politetea ii fac viata placuta. – G. E. LESSING
  • Natura a dat omului, ca o contra-otrava impotriva temerarului, blandetea. – MARC AURELIU
  • Treburile se pot indeplini prin blandete niciodata nu dau gres. – PANCIATANTRA
  • Intr-o privinta oamenii sunt ca si copii mici; daca-i rasfeti se obraznicesc. De aceea nici nu trebuie sa fii prea bland si prea iubitor cu ei. – SCHOPENHAUER 
 
BUNATATE

PROVERB ALBANEZ
  • De la omul bun niciodata nu vezi rele.
PROVERBE ROMANESTI
  • Omul bun si-n zilele rele e tot bun.
  • De omul bun si de vreme buna nu te mai saturi.
  • Sa fii bunsi bland la toate, dar pana unde se poate.
  • Celui bun ii este propiu a infaptui binele. – ARISTOTEL
  • Cei buni se iubesc si se cauta intre ei. – CICERO
  • Mai numerosi sunt cei buni prin straduinta, decat cei buni de la natura. – CRITIAS
  • Sa fim buni sau sa luam pilde de la cei buni. – DEMOCRIT
  • Bunatatea inseamna nu numai sa faci nedreptate, ci nici sa-ti treaca prin minte. – DEMOCRIT
  • E suparator cand te iei dupa cei rai si nu vrei sa auzi de cei buni. – DEMOCRIT
  • Nimic mai presus decat marinimia, bunatatea, omenia si fapta buna. – EPICTET
  • Faceti odata si incercarea de ce poate ingaduinta, ce poate bunatatea. –ERASM
  • In bunatatea adevarata este taria omului fata de propriile-i patimi si acesta tarie ii da putere si fata de patimile strarine. – FR.W.FORSTER
  • Bunatatea, iertarea, dreptatea si binefacerea sunt datorii pentru toti. – GOLDONI
  • Bun cu adevarat e numai acela care nu lasa a se savarsi raul imprejurul lui. Adevarata bunatate e viteaza. – N.IORGA
  • Bun nu e acela care sufera raul, ci acela care face binele.- N.IORGA
  • Frumusetea trebuie sa fie legata de bunatate, altfel sufletul urat o invinge. – N.IORGA
  • Bunatati slabe ii trebuie, pentru a merge, sprijinul dreptatii. – N.IORGA
  • Oricine va primi pe oameni ca oameni nu poate fi decat bun. – N.IORGA
  • Liniste celor buni! Pace celor linistiti! – J. JOUBERT
  • Familiaritatea place, chiar fara bunatate; cu bunatatea ea incanta. – J. JOUBERT
  • Oamenii ar trebui sa inteleaga ca nu e deajuns sa fie buni, dar ca mai trebuie sa si para ca atare, macar daca nazuiesc sa fie sociabili, in stare de unire si de intelegere, adica sa fie oameni. – LA BRUVERE
  • Daca ti-ai cucerit o data epitetele: modest, bun, corect, cuminte, voios, inimos, baga de seama sa nu te faci vrednic de calificarile contrare si daca o fi sa pierzi numele acestea vreodata, cauta de ti-l recapata iarasi fara intarziere. – MARC AURELIU
  • Bunatatea este o induiosare universala pentru ceea ce traieste, mai ales pentru om, pentru ca el, dintre toate fiintele, e cel mai capabil de-a suferi. – SCHOPENHAUER
  • Mila pentru animale este in mod esential legata de bunatatea caracterului. Oricine e crud cu ele, nu poate fi bun fata de oameni. – SCHOPENHAUER
  • Bunatatea nu consta in faptul de a face daruri bogate, ci in blandete si bunavointa. Poti sa dai cuiva bani din buzunar si, cu toate acestea, in inima ta sa nu existe niciun pic de compatimire. Bunatatea manifestata prin daruri banesti nu inseamna prea mult si de cel mai multe ori provoaca nenorocire in loc de binecuvantare. In schimb, bunatatea care consta in compatimire sincera si un ajutor bine chibzuit nu ramane niciodata fara efect binefacator. – S.  SMILES
  • Omul nu este bun decat cu conditia de a fi bun pentru toti. – PUBLIUS SYRUS
  • Este mai usor sa faci dintr-un om bun unul rau, decat dintr-unul rau unul bun. – TEOGNIS
  • Noi ajungem dusmanii unui om, cand ii cunoastem insusirile lui rele, dar nu le cunoastem pe cele bune. Si ajungem prietenii unui om cand luam seama la insusirile lui bune, dar acelasi timp intrevedem si pe cel rele. – N. VELIMIROVICI
  • Ce este bunatatea? O fumusete pe care o percepi direct cu sufletul. – AL. VLAHUTA      
BUNA – CRESTERE
  • Mai bine sa lasi copiilor crestere buna decat aur. – EPICTET
  • Nimic mai sus pe lume decat semnul cresterii bune. – EPICTET
  • Un om bine-crescut inseamna de cele mai multe ori unul care crede ca nu trebuie sa se mai creasca. – N. IORGA
  • Numai o buna-crestere poate face oamenii in stare sa pastreze un secret. – LA BRUYERE
  • Ar fi necesar ca parintii sa-si obisnueasca fiii cu toate persoanele straine care le vin in casa si, in masura posibilului, sa-i puna in legatura cu oamenii talentati si bine crescuti. – J. LOCKE
  • Buna-crestere nu ne permite sa ne atingem sau sa insinuam altuia ca se face vinovat de abateri de la buna-cuviinta. – J. LOCKE
  • Lipsa de buna-crestere consta in manifestarea unei nepasari de a ne face placuti si intr-o lipsa de respect fata de cei din jur. – J. LOCKE
BUNA – CUVIINTA
  • Se vede omul de buna-cuviinta din faptul ca spune si asculta numai ceea ce se potriveste unui barbat civilizat si nobil. – ARISTOTEL
  • Unii vor iubi dreptatea si buna-cuviinta, vor fi pururea gata a intreprinde totul unul pentru altul si nu-si vor cere ceva care sa nu fie onest si legitim. – CICERO
  • Datoriile morale au o ierarhie de intaia importanta de care nu se cade a se uita;ale bunei cuvenientie insa sunt de a doua ordine in alturare cu datoriile morale. –T.CIPARIU
  • Imbina laolalata hotararea cu delicatetea,sinceritate cu buna-cuviinta. –FR.W. FORSTER
  • Capul mintii este masura si inima ei-cuiinta. – N.IORGA
  • Buna-cuviinta este pentru bunatate ceea ce sunt cuvintele pentru cuget. Ea influenteaza nu numai asupra purtarii, ci si asupra  spiritului si a inimii;ea infraneaza si imlanzeste toate sentimentele, toate parerele si toate cuvintele. – J.JOUBERT
  • Buna-cuviinta, adica sa se foloseasca de obiceiuri buna la mancare, bautura, haine si impodobirea trupului. – KOMENSKY
  • Buna-cuviinta in miscai, caci copiii vor stii sa fie prietenosi, vor saluta, vor multumi, vor da mana, vor multumii cand li se va da ceva etc. –KOMENSKY
  • Din vanitate sau din buna-cuviinta, facem aceleasi lucruri si cu aceleasi sperante cum le-am face dintr-o incliare fireasca sau din datorie. – LABRUYERE
  • Buna-cuviinta este o dorinta de a te vedea tratat cu buna-cuviinta si de a fii socotit politicos. – LAROCHEFOUCAULD
  • Buna-cuviinta consista dintr-o suma de forme convenite ale purtarii intre oameni. Aici nu este vorba despre maniere „elegante” , de „bon-ton” cu subtilitati ridicole ci de ceea ce este indispensabil in viata de simpla buna-cuviinta. Ea se intemeiaza pe morala, pe moravul si pe urbanitate. – MARIN FLOREA LIVESCU
  • Buna-cuviinta contrange patimile a se cuveni; inabusa certurile la inceputul lor si da tuturor faptelor si vorbelor noastre o binefacatoare blandete. Buna-cuviinta ne face pe fiecare om amabil si simpatic si dezarmeaza pe cel ce ne sta putin prieteneste in fata. –MARIN FLOREA LIVESCU
  • Cand urbanitate si politetea e impreuna cu cordialitatea, se naste acea amabilitate care face o atat de buna impresie asupara fiecarui om la intaia intalnire. Asa si trebuie inteleasa buna-cuviinta in vechiu ei inteles romanesc. Numai formele se schimba, esenta ramane. – MARIN FLOREA LIVESCU
  • Greselile comise impotriva bune-ciivinte desi sunt imediat remarcate de altii, sunt totusi cele din urma de care suntem avertizati. Buna-crestere insasi nu ne permite sa ne atingem sau sa insinuam altuia ca se face vinovat de abateri de la buna cuviinta. –J.LOCKE
  • Buna-cuviinta se poate forma prin obisnuinta de a te purta frumos cu cei din jur. –J.LOCKE
  • Sa umblati cu buna-cuviinta fata de cai din jur. –PAVEL DIN TARS
  • Ce nu opreste legea, opreste buna-cuviinta. –SENECA
  • Grosolania pare sa fie necunoastere bunei-cuviinte. –TEOFRAST
 
BUNAVOINTA
  • Bunavointa are asemanare cu prietenia, fara  fi totusi prietenie. Bunavointa avem si fata de necunoscuti si fara cunostinta celuilalt, prieteni nu. –ARISTOTEL
  • Scoateti din viata bunavointa si iubirea si ii veti scoate tot ce are mai placut. –CICERO
  • Bunavointa sa produca bunavointa. – ERASM
  • Iubirea si patima pot sa zboare, dar bunavointa va triumfa todeauna. –GOETHE
  • Mojicia determina pe om sa nu aiba bunavointa fata de altii si sa nu tina seama de inclinatiile, de temperamentul sau de situatia in care se afla. –J.LOCKE
  • Ca ma uraste cineva? Este traba lui, sa ma arat cu simptie si bunavointa fara de toti oamenii si mai ales fata de el si sa fiu sincer si buna la inima. –MARC AURELIU
  • Daca bunavointa ta este adevarata, fara fatarnicie sau ipocrizie, atunci este si neclatinata. Caci ce o sa mi aiba cu tine omul rautacios daca ramai statornic in prietenie fara de el, daca-l vestesti blagin cu prilejul protrivit si, tocmai in momentul cand incearca sa-ti faca vreun rau, ii vorbesti intr-un tot povatuitor si linistit. –MARC AURELIU
BUN-SIMT
  • Bunul simt este masura posibilului. El se compune din experienta si prevedere; este calculul aplicat la viata. – AMIEL
  • Luati bunul simt drept lege, desii pana la el alunecos drumul si-i greu de mers spre tel. –BOILEAU
  • Exagerearea omoara bunul simt. –CHATEAUBRIAND
  • De bun simt toata lumea are nevoie, putin il au si fiecare crede ca-l are. –B.FRANKLIN
  • Talent, gust, minte, buna simt, lucruri diferite care nu se exclud. Intre bunul simt si bunul gust exista diferenta de la cauza la efect. -LABRUYERE
  • Judecata sanatoasa si bunul simt sunt sfetnici buni intr-o casa. –LAFONTAINE
  • Este necesar ca tinerii in relatiile cu oamenii sa nu uite sa arata acestora respect, stima si buna voiinta, folosind fata de oricine conoscutele formule traditionale de politete si acordand fiecaruia ce i se cuvine. A face ast lucru fara a fi suspectat ca vrei sa ma gulesti fara a mintii sau a te injosii este un mare talent pe care numai bunul simt, ratiunea si o societate buna ni-l poate da. –J.LOCKE
  • Bunul simt se compune din adevaruri care trebuie spuse si adevaruri care nu se spun. –RIVAROL 
CARACTER
  • Numesti caracter un om frumos sufleteste, care stii sigur, de pilda, ca nu-si va calca cuvantul dat, ori nu va face nimic care sa fie in afara previziunilor celei mai stricte etici. – G. CALINESCU
  • Un caracter prietenos si politicos, oriunde l-am intalni – nu poate decat sa placa. – J. LOCKE
  • Cuvinte bine ticluite, urat caracter. – PASCAL
  • Niciodata nu-si descopera mai bine caracterul cineva decat vorbind cu altul. – J.P. RICHTER
  • In lucrurile cele mai mici unde omul nu are timp sa se prefaca, se arata caracterul lui. – SCHOPENHAUER
  • Omul de caracter este si respectuos. – S. SMILES
CAMIN
  • E adevarat ca se da femeilor inel de aur, insa nu sa se gateasc, ci sa insemneze paza demnitatii caminului prin ingrijirea de bunul mers al casei. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Proverbul zice: un camin propriu si o femeie cumsecade sunt aur si margaritare. – GHOTHE
  • Caminul face omul. Educatia primite in camin nu influenteaza numai spiritul si manierele, ci si caracterul. Casa parinteasca este aceea care sa infloreasca inimile, care formeaza obiceiurile, care trezeste spiritul si care impinge caracterul spre bine sau spre rau. – S. SMILES
  • Gospodaria cea mai saraca, in care domneste o femeie economa, vesela si ordonata, poate sa fie transformata intr-un camin al bunei-intelegeri, virtutii si norocului, in scena raporturilor celor mai nobile in sanul familiei. Un asemenea camin poate deveni, prin multe amintiri dragi, scump barbatului. Poate fi un sanctuar al inimii, un loc de refugiu in furtunile vietii, un placut loc de odihna dupa ziua de munca, o mangaiere in nenorocire, o mandrie in vremurile bune, si o bucurie oricand. – S. SMILES
  • Un camin este scoala cea mai buna, nu numai in tinerete, ci si la maturitate. Aici invata tineri si batrani sa fie bine dispusi, sa aiba rabdare, stapanire de sine, sa fie ascultatori si gata la datorie. – S. SMILES
  • Scoala adevarata a politeteii este caminul, iar profesorul cel mai bun este femeia. – S. SMILES
  • Manierele intregii societati nu sunt decat o gandire a manierelor care domnesc in camin si nu sunt cu nimic mai bune sau mai rele. – S. SMILES
CINSTE(a cinsti, cinstit)

PROVERB ALBANEZ
  • Cinsteste de vrei sa te cinsteasca.
PROVERBE ROMANESTI
  • Cinsteste mai mult pe cel vrednic de cinste, fie de orice treapta.
  • Cel ce sileste cinste dobandeste.
  • De la omul cinstit e destul un cuvant.
  • Muierea cinstita, ca o piatra scumpa.
  • Mai bine moarte cinstita, decat viata necinstita.
  • Cinstea, legea cea mai mare.
  • Cinstea fetei, zestrea ei.
  • Cinstea este o calitate rara.
  • Cinstea valoreaza mai mult decat banul.
  • Lucrul cel mai scump este cinstea.
  • Cinstea nu se cumpara, nici nu se vinde.
  • Cinste dai, cinste gasesti.
  • Orice slujba cere cinstea ei.
  • Acela numai ocaraste, injura si necinsteste, cel ce nu cunoaste cinstea.
  • Sa ascultam si sa cinstim pe parintii nostri.
  • In fata te cinsteste si-n dos te vorbeste.
  • Cinstea si ocara nu pot fi impreuna.
  • Rodul faptelor celor bune, cinstea cea mai mare.
  • Pe strain, cand in casa il primesti, sa-l cinstesti, intru nimic sa nu-l intristezi.
PROVERB SLOVAC
  • Nu va incredeti in femeia care vorbeste de virtutea ei si in barbatul care vorbeste de cinstea sa.
  • Cuvantul cinste se angreneaza obisnuit cuvantului Munca, fiecare cuvant din pereche salvandu-l pe celalalt – T. ARGHEZI
  • Omul cinstit nu va face niciodata de bunavoie ceva rau. – ARISTOTEL
  • Fiecarui batran trebuie sa-i dam cinste batranetii, prin sculare, cedarea locului de onoare la masa si ce mai este de acest fel. –  ARISTOTEL
  • Arata-mi omul pe care-l cinstesti si stiu prin acest semn, mai bine ca prin oricare altul, ce fel de om esti. – TH. CARLYLE
  • Un om cinstit este respectat chiar si de cei necinstiti. – DIDEROT
  • Cinstea in lucrurile mici este cea mai buna pavaza contra ispitelor celor mari ale vietii. –FR.W. FORSTER
  • Nu necinstiti. – B.P. HASDEU
  • Nu necinstiti pe altii, ca se te cinsteasca pe tine insuti.- B.P. HASDEU
  • Nu necinstiti munca, caci munca este viata.- B.P. HASDEU
  • Niciodata un om cinstit nu se poate apara cu atata inversunare, ca mincinosul care a fost prins. – N. IORGA
  • Omul cinstit spune totdeauna de ce s-a schimbat, celalalt tagaduiesteorice schimbare. – N. IORGA
  • O inteligenta dreapta si patrunzatoare te duce, in sfarsit, la regulile de purtare, la cinste, la virtute. –LA BRUYERE
  • Nu trebuie sa judeci pe cineva dupa bunele sale insusiri, ci dupa chipul cinstit cum el le intrebuinteaza. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Cinstea si dreptatea arata siguranta societatii; bunatatea si binefacerea ii sunt de folos; blandetea si politetea ii fac viata placuta. –G.E. LESSING
  • Cinstea nu cade din cer. Ea se educa in familie. Dar si necinstea se poate educa in familie; totul depinde de metoda justa de educare a parintilor. Ce este cinstea? Este o atitudine deschisa, sincera fata de chestiunile care privesc gospodaria, precum si fata de cele de ordin spiritual. Necinstea este o atitudine tainica, ascunsa. – A.S. MAKARENKO
  • Cu ce arta te indeletnicesti tu acolo? Cu arta de a fi om cinstit. – MARC AURELIU
  • A trai cinstit este tot una cu a trai corect si drept. – PLATON
  • Cinstea si iubirea de adevar stau foarte bine una langa alta, cinstea este adevar, iar adevarul este cinste. – S. SMILES
  • Omul de caracter are curajul sa fie cinstit, chiar atunci cand lucrul acesta este impotriva popularitatii sale si asteapta linistit ca timpul si experienta sa-i aduca de la sine recunoasterea faptelor. – S. SMILES
  • Acolo unde nu mai sunt apreciate si practicate virtutiile adevarului, cinstei si dreptatii, nimeni nu mai merita sa taiasca. – S. SMILES
  • Nu voi vorbi de rau niciun dusman daca este cinstit; nu voi lauda niciun prieten daca este marsav. – TEOGNIS
  • La toate popoarele, oamenii cinstiti, care aduc un cuvant nou pe pamant, strabat anevoie. – AL. VLAHUTA
                                                                                            CONFORMARE
PROVERB ENGLEZ
  • La Roma trebuie sa traiesti ca la Roma.
PROVERB GEORGIA
  • Daca trei persoane iti spun ca esti beat, culca-te.
PROVERB INDIAN
  • Diavolului trebuie sa-i raspunzi in limba sa.
PROVERB LATIN
  • Intre nebuni trebuie sa aiurezi ca ei.
  • Trebuie sa urli ca lupii, daca vrei sa mergi cu ei.
PROVERB MALAIEZ
  • Voi dansa dupa muzica ta.
PROVERBE ROMANESTI
  • Fa si tu ce face toata lumea.
  • Cum imi canti asa joc.
  • Sa te porti cum cere locul unde te gasesti, nu cum stii.
  • Cand treci prin fata orbilor, inchide si tu un ochi.
  • Fixeaza-ti in minte o regula si un ideal de purtare carora sa te conformezi riguros atat in singuratate, cat si intre oameni. –EPICTET
  • Bunul simt s-acomodeaza lumii, intelepciunea se sileste sa se conformeze cerului. –J.JOURBET
  1. Pentru fiecare picioar gheata sa. –MONTAIGNE
COPII SI PARINTI   

PROVERB CHINEZ
  • Exista trei feluri de iubiri firesti pentru parintii:cea mai inalta este de a-i ajuta, a doua-a de a nu-i supara si ultima de a-i suporta.
PROVERB FRANCEZ
  • Cine nu este supus parintilor sai, nu este sincer si credincios nici cu prietenii.
PROVERBE ROMANESTI
  • Copiii- cinstea parintilor, iar parintii- lauda copiilor.
  • Vai de vitelul care impuge vaca.
  • Niciodata nu ne putem achita fata de parinti.Raportul copiilor cu parintii lor este ca cel al oameniilor cu zeii, o prieteni cu cel bun si superior. –ARISTOTEL
  • Parintilor trebuie sa li se dea inainte de toate intretinearea…Si cinteste trebuie sa dam parintilor… Sa dam tatalui onoarea ce i e cuvine si tot asa mamei pe cea care i se cuvine. –ARISTOTEL
  • Adu-ti aminte de tatal tau si de de mama ta cand sezi in mijlocul celor mari. –BEN-SIRAH
  • Este cumplit pentru copii sa piarda ajutorul unu parinte, dar frumos sa mosteneasca renumele parintesc. –DEMOSTENE
  • Ai un tata.Esti dator a-l ingriji, a-i ascltat cu cuvantul. – EPICTET
  • Sunt vretnici de lauda copiii care asculta de parinti. –FEDRU
  • Fii pentru paintii tau ceea ce ai dori sa fie copiii tai pentru tine. – B.FRANKLIN
  • Va patimii… cel ce isi va ocari cu grele cuvinte pentru varstnic tata, ce-n al batranetii prag necajit se gaseste. –HESIOD
  • Copii vor face in viata ceea ce au vazut la parintii lor. –IOAN HRISOSTOM
  • De nu va fi cineva supus si respectos fata de parintii sai, niciodata nu va fi ingaduitor fata de alti oameni. –IOAN HRISOSTOM
  • Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea. –N.IORGA
  • Ascultarea fata de paintii lor, ca la orice chemare sa fie la indemana lor. –KOMENSKY
  • Iubirea copiilor va sporii atunci cand ei vor intelege ca sveritate de mai inainte a parintilor a izvorat din afectiunea si din grija acestora de a-i face capabili sa dobandeasca bunavointa lor si, in plus, stima tuturor celorlalti oameni. -K.LOCKE                   
  • Asculta, fiul meu, invatarea tatalui tau si nu lepada indrumaile mamei tale, caci ele sunt ca o cununa pe capul tau si ca o salba imprejurul gatului tau. – SOLOMON
  • Cel ce se poarta rau cu tatal sau si goneste din casa pe mama sa, este fecior aducator de ocara si de rusine. – SOLOMON
  • Cum tu iti tratezi parintii, asa si copii tai te vor trata. – TALES DIN MILET
  • Cei ce nu-si cinstesc parintii ajunsi catre sfarsitul varstei nu se bucura de stima. – TEOGNIS
  • Destul de rau e cand parintii nu stiu sa judece copiii, dar vai de copiii care se fac judecatorii parintilor. – AL. VLAHUTA            
  • Arata-te vrednic de parintii tai. –PERIANDRU       
 
CRITICA(autocritica)  

PROVERB FRANCEZ
  • Critica e usoara, arta e grea.
  • Asa, in loc sa critici greselile straine, in loc sa razi de altii, mai bine razi de tine. – GR. ALEXANDRESCU
  • Criticul constiincios se critica mai intai pe el insusu; ceea ce nu intelege, nu are dreptul sa judece. – AMIEL
  • Desi sunt critic aspru si-ndrept ce se cuvine, inclin sa cert pe altii, decat sa fac mai bine.-BOILEAU
  • Un critic drept si ager are datoria de a pune in lumina ceea ce infrumuseteaza si imbogateste. –LEON DAUDET
  • Este mai bine sa-ti critici defectele tale decat pa ale altora. – DEMOCRIT
  • Oamenii scad valoarea lucrurilor pe care nu le inteleg. – GOETHE
  • Imaginatia imita, spiritul critic creeaza. – ANDRE GIDE
  • Multi critici cred ca ti-au gasit un defect in imbracaminte, cand iti vad praf pe haine. – N. IORGA
  • Sunt critici cu personalitate, care te arata ca oglinzile ce lungesc sau latesc. – N. IORGA
  • Criticul e uneori un gradinar care se ingrijeste ca arborii sa nu creasca prea sus. – N. IORGA
  • Adesea critica nu este stiinta, ci o meserie, in care e nevoie mai mult de sanatate, decat de duh, mai mult de truda, decat de capacitate, mai mult de obisnuinta, decat de inzestrare naturala. – LA BRUYERE
  • Mania de a critica, adica de a gasi totdeauna  un cusur altora, este total contrara politetii. – J.LOCKE
  • Un critic, care merita absolut acest nume, nu trebuie sa fie decat un analist fara tendinta, fara preferinta, fara pasiune, si, ca un expert in tablouri, sa nu aprecieze decat valoarea artistica a obiectului de arta ce i se infatiseaza. – GUY DE MAUPASSANT
  • Iar daca n-ai putere de nici unele sa faci, te sfatuiesc, fratioare, ca e mai bine sa taci. – ANTON PANN 
                                                                            CUMPATARE
PROVERB LATIN
  • Ce-i prea mult e nasanatos.
PROVERBE ROMANESTI
  • Vorba putina si mancare putina nu strica niciodata.
  • Doctorul cel mai bun este cumpatatul.
  • Cumpatatul tine sanatatea omului si harnicia tine averea.
  • Prin fapte ale dreptatii putem devenii drepti si prin fapte ale cumpatarii cumpatati. – ARISTOTEL
  • Exagerarea cu privire la placere e necumpatoare. – ARISTOTEL
  • Numai aceea e infranare si neinfranare ce se tine pe acelasi camp cu cumpatarea si necumpatarea. – ARISTOTEL
  • Eu cred ca cei cumpatati pot sa-si puna masura la vorba, iar de-si ingaduie sa vorbeasca, s-o faca numai ca sa raspunda cu ale sale, la intrebari. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Cand cineva e indrumat de stapanirea de sine, ajunge sa urasca drumul stricaciunii si se va pregati ca om, pentru o neincetata cumpatare. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Este frumos numai omul drept si cumpatat, in scurt, cel bun, iar nu cel bogat. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Nici frumusetea, nici banul nu fac pe om fericit, ci numai intelepciunea si cumpatarea. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Cumpatarea da zbor bucuriilor si face placerea mai intensa. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Viata petrecuta printre straini te face sa fii cumpatat. O coaja de paine si un asternut de paie sunt mangaierile cele mai placute impotiva foamei si a oboselii. –CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Norocul aduce o masa bogata, cumpatarea – una indestulatoare. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • In mancare, bautura, imbracaminte, locuinta, gospodarie tine-te la strictul necesar. – EPICTET
  • Principala virtute este cumpatarea, aceasta fiind baza sanatatii si maica celorlalte virtutii. – KOMENSKY
  • In tot timpul tinerii sa fie invatati si deprinsi cu cumpatare la mancare si bautura, la somn si veghe, la munca si joc, la vorbire si tacere. – KOMENSKY
  • Cumpatarea spune sa nu te robesti poftelor, sa traiesti cu putin si modest. – PLATON
  • Sa cultivam cumpatarea, chiar daca ne-ar fi rusine ca ne multumim cu putin lucru cerintele firesti. – SENECA
  • Si pentru vin ca si pentru libertate, cumpatarea este si priincioasa. – SENECA
  • Un om cumpatat nu se imprieteneste cu un betiv. – S.SMILES
  • Cel ce-si stapaneste cuvintele sale are stiinta si cel ce-si tine cumpatul este un om priceput. – SOLOMON 
CURATENIE
PROVERBE ROMANESTI
  • Nu esti curat daca arunci murdaria in curtea vecinului.
  • Daca mana ti-e murdara n-o intinde celui ce vrea sa ti-o stranga.
  • Nu poti zice cuiva: „fii curat!”, daca pe fata nu esti spalat.
  • E cuviincios ca hainele sa fie curate si ingrijite. – ERASM
  • Nu te aseza la masa fara a-ti spala mainile. –ERASM
  • Cei mai buni medici pentru tineret sunt: temperanta, curatenia si munca, izvoare de sanatate si buna vietuire. – FRANKLIN
  • Omul placut treuie sa nu fie murdar, sa nu miroasa si sa nu se bucure de mocirla. – HERACLIT
  • Minte sanatoasa in corp sanatos.  Mens sana in corpore sano – JUVENAL
  • Curatenie in timpul mesei, in imbracaminte si chiar la obiectele de joc. – KOMENSKY
  • Curatenia si dragalesenia o pot deprinde copiii chiar din primul an, daca ii obisnuim curati de la inceput. – KOMENSKY
  • Nimeni nu poate intra in camera fara a se sterge pe picioare. – A.S. MAKARENKO
  • Un om neglijent si murdar produce o neplacere fizica asupra celor din jur, jigneste simtul estetic si simtamintele semenilor, si este intr-o oarecare masura, mojic si nepoliticos. – S. SMOLES
  • Curajul cinstit este preferabil amabilitatii, curatenia elegantei si curatenia trupeasca, sufleteasca si a inimii este preferabila oricarei arte. – S. SMOLES
  • Nepasarea fata de curatenia propriului tau trup, care produce altora dezgust, se numeste nesimtire. – TEOFRAST
                                                                               CUVANT
PROVERB ARAB
  • Cuvantul e de argint, tacerea e de aur.
PROVERB GIORGIAN
  • Cuvintele trebuie mestecate mai mult decat o bucata de paine.
PROVERB LATIN
  • Pentru cel care intelege, ajung putine cuvinte.
PROVERBE ROMANESTI
  • Cuvantul adevarat sa-ti fie cel mai mare juramant.
  • Cuvantul bun unge si cel rau impunge.
  • Cuvantul intai sa-l cioplesti, apoi sa-l arati.
  • Cuvintele urate sa nu scoti din gura, caci scarba aduci celui ce te aude.
  • Cuvantul aspru scarba aduce, iar cel dulce dragoste ti-aduce.
  • Cuvantul cum iese din gura nicicum se mai intoarce, de aceea sa bagi de seama cand, cu cine si ce graiesti, ca nicicum sa gresesti.
  • Mai bine un cuvant bun, decat mii si sute proaste si nebune.
  • Cuvantul omului-icoana gandului, fapetele lui- icoana sufletului.
  • Cuvantul dascal la toate se arata.
  • Cuvantul cel intelept-cea mai mare arma.
  • Cuvantul, cat de mic, ispraa mare ne arata, ca aluatul cat de mic, cea mai mare framantatura o dospeste.
  • Cuvantul la cel viclean, ca undita la pescar.
  • Daca nu greseste cineva in cuvant, barbat desavarsit este.
PROVERB RUSESC
  • Un cuvant binevoitor este ca o zi de primavara.
  • In majoritatea lor, oamenii se supun mai mult constrangerii decat cuvantului si mai mult pedepsei decat pruncii datoriei. – ARISTOTEL
  • Cuvintelor tale fa jug si cumpana iar gurei tale fa-i usa si incuietoare. –BEN SIRAH
  • Pregateste cuvantul tau si apoi vorbeste, leaga impreuna invatatura si raspunde. –BEN SIRAH
  • Cuvintele tale sa fie putine si bine randuite. –TH.CARLYLE
  • Trebuie adusa la tacere usuratica intepatura cu cuvantul. –CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Orice barbat curajos este un om de cuvant. –CORNEILLE
  • Un cuvant convinge de multe ori mai lesne decat banul. –DEMOCRIT
  • Cuvantul este umbra faptei. –DEMOCRIT
  • Cu cei invarsta trebuie sa vorbesti respectuos si in putine cuvinte; cu cei de aceiasi varsta prietenos si cu blandete. –ERASM
  • Sagetile strabat corpul, cuvintele rele sufletul. –BALTASAR GRACIAN
  • Contrazicere trebuie facuta in modul cel mai delicat si cu cuvintele cele mai blande si in asa fel, incatat intreaga noastra atitudine sa nu exprime dorinta de a contrazice. –J.LOCKE
  • Este ofrumoasa armonie cand fapata si cuvantul merg impreuna. –MONTAIGNE
  • Cuvantul vostru sa fie intodeauna placut, dres cu sare. Sa stiti cum trebuia sa raspunde fiecaruia. –PAVEL DIN TARS
  • Cel care, prin cuvant, nu face altceva decat sa plictiseasca pe oameni si sa se faca nesufeirit e un om parasit de muze si orice talent. –PLUTARH
  • Ati arata ura si mania pin cuvinte sau prin gesturi e degeaba, e primejdios, e imprudent, e ridicol, e trivial. –SCHOPENHAUER
  • Cumapaneste in gand cuvantul si in fapta gandul. –SHAKESPEARE
  • Sa n-ai nioiodata in credere in acela care si-a calcat odata cuvantul. –SHAKESPEARE
  • Pentru fericirea personala este necesar sa-ti controlezi fiecare cuvant si fiecare fapta, caci exista cuvinte care lovesc mai puternic decat bataia si multi sunt aceea care injunghie cu limba mai rau decat cu pumnalul. –S.SMILES
  • Leapada din gura cu ta orice cuvinte cu inteles sucit, goneste de pe buzule tale stambatatea. –SOLOMON
  • Un raspuns bland domoleste mania, iar un cuvant aspru atata mania. –SOLOMON
  • Este bine chiar dusmanilor sa te adresezi cu cuvinte frumoase. –PUBLIUS SYRUS
                                                                               DAR(a darui, a da)
PROVERB ARAB
  • Cel care duce un dar pe magar, asteapta un dar pe care sa il duca pe o camila.
PROVERBE FRANCEZE
  • Sa daruiesti un ou, ca se primeasca um bou.
  • Darul cere alt dar.
  • Micile daruri intretin prietenia.
PROVERB ITALIAN
  • Nu exista gaina mai scumpa decat aceea pe care o primesti in dar.
PROVERB LATIN
  • Cine da repede da de doua ori.
PROVERBE ROMANESTI
  • Lucru la timp daruti pretuieste indoit.
  • Darul nu se refuza.
  • Nemultumitului i se i-a darul.
  • Daca ai dat uita, iar daca ai luat pomeneste.
  • Mai bine este a da, decat a lua.
  • Cu sila poti sa iei, dar nu pot sa dai.
PROVERB RUSESC
  • Darul mic se duce acolo unde se spera unul mare.
MAXIME
  • Darnicul si cel cu suflet nobil va da de dragul frumosului moroal sau a binelui si intr-un mod potrivit; el va da, deci, cui trebuie si atat cat si cand trebuie. –ARISTOTEL
  • Todeauna, cand dai, fii cu fata vesela. –BEN SIRAH
  • Felul cum dai face mai mult decat ceea ce dai. –CORNEILLE
  • Strainului si saracului da-i cat poti, todeauna; caci si tu poti ajunge ca el. –EPICTET
  • Nu fagadui ca vei da, ci da. –GOETHE
  • Vrei sa traiesti vesel?Mergi cu doi saci; unul pentru a da si unu pentru a lua. –GOETHE
  • Da la acel care-ti da, sa nu dai la acel care nu da. Celui ce da i se da, la cel ce nu da nu-i da nimeni. –HESIOD
  • Dar mic, bucurie mare. –HOMER
  • E curios cum nu se intelege mai bine ca in a daruii e mai multa placere activa. – N.IORGA
  • Cere ficaruia ce nu poti face tu si ce-ti poate da el. –N.IORGA
  • Da fiecaui ce i se cuvine, si tie ajunge-ti ce ramane. –N.IORGA
  • A daruii inseamna a savarsii o fapta de buna voie. –LA BRUYERE
  • Nu darul l-a multumit ci modul in ca i s-a oferit. –LA BRUYERE
  • Cel mai darnic este intodeauna si cem mai castigat si in plus, se mai alege si cu laude si stima. –J.LOCKE
  • Este mai greu de dat decat de luat. –MONTAIGNE
  • Priveste puterea darului care pe data trezeste incredere si datorita caruia dusmanul deine deodata prieten. –PANCIATANTRA
  • Fiti drepti inainte de a fii darnici. –SHERIDAN
  • Multi sunt cei cei lingusesc pe un om darnic, si toti sunt prieteni ai celui ce da darurui. –SOLOMON
  • De doua ori mai placut este daru oferit, fara a fi cerut. –PUBLIUS SYRUS
  • Cine nu stie sa dea, n-are dreptul sa ceara. –PUBLIUS SYRUS
  • Din cate ai, sa sti ce sa dai. –AL.VLAHUTA 
DATORIE

PROVERBE FRANCEZE
  • Nimeni nu este dator sa faca ceea ce este cu neputinta.
  • Fa-ti datoria orice s-ar intampla.
PROVERBE ROMANESTI
  • Dragstea, pacea, unirea si slobozenia cele mai de temei datorii dupa fire.
  • Dreptate, cinstea si cugetul cel buna, cele mai mari ale omului datorii.
MAXIME
  • Indeplinirea datoriei in momente critice este un merit deosebit. –DEMOCRIT
  • Fa intai datoria ta si apoi datoria celor ce nu si-au facut-o. –N.IORGA
  • Simtul datoriei e cea mai luminoasa dovada de sanatate a unui suflet. – N.IORGA
  • Datoria este necesitate de a savarsii o fapta din respect pentru legea morala. –KANT
  • Omul cumsecade se achita prin munca mainilor sale de zelulu lui in a-si face datoria doare din placerea pe care o simte indeplinid-o si nu de dragul laudelor, a pretuirii si al recunosintei-care lipsesc uneori. –LA BRUYERE
  • Din interesele generale legate de solidaritate decurge ideea de datorie dar nu decurge direct indeplinrea datoriei. –A.S.MAKARENKO
  • In implinirea datoriei tale nu trebuie sa fi impiedicat nici de faptul ca intelepenesti de frig sau ca arzi de dogoare, ori daca esti somnoros sau daca ai dormit de ajuns, daca lumea te ocarasete sau te lauda, daca din pricina aceasta te apropii de maorte sau daca ai ceva asemanatori de suferit. Si moartea este una din indatoririle vietii noaste; sa fi mltumit daca si pea o rabzi in mod fericit, de indata ce ti se infatiseaza. –MARC AURELIU
  • A lucra este o datorie absolut trebuincioasa omului social. –J.J.ROUSSEAU
  • Datoria este o obligatie pe care trebie s-o plateasca orcine nu vrea sa-si piarda creditul sau sa ajunga un insolvent moral. Este o obligatie care nu poate fii inlaturata decat printr-o stradanie e buna voie si printr-o actiune hotarata in toate imprejurarile vietii. Datoriia cuprinde viata intreaga a omului; ea incepe acasa o data cu indatoriile copiilor fata de parinti si ale parintilor fara de copii. Urmeaza apoi datoriile sotilor intrei ei, ale guvernantelor si ale poporului. In afara caminului sunt datoriile barbatilor si femeilor ca prieteni si vecini. –S.SMILES  
 
                                                                                        DISCIPLINA
PROVERB ROMANESC
  • Cand pisica nu-i acasa soarecii joaca pe masa.
MAXIME
  • Civilizatia este inainte de toate o disciplina; disciplina fiziologica, morala, sociala si stiintifica. –DR.ALEXIS CAREL
  • Adevarata disciplina e fondata pe autodisciplina celui ce comanda. Numai un caracter disciplinat poate mentine ordinea. –FR.W.FORSTER
  • O disciplna mecanica, o disciplina care prin amenintari, pedepse, apeluri catre ambitie, va realiza o ordine perfecta in ceea ce priveste purtarea si munca nu va ramane totusi fara nici o consecinta in viitor. –FR.W.FORSTER
  • Trebuie sa invatam pe copii sa se disciplineze singuri. –FR.W.FORSTER
  • Multi vazand disciplina oilor, cer disciplina leilor. –N.IORGA
  • Exista o disciplina a convingerilor, una a fricii si una a lacomiei. –N.IORGA
  • E absolut necesara o severe disciplina spre a se opune moravurilor… Disciplina sa fei severa in scoala nu atat contra nestiintei, cat mai ales contra relelor moravori. –KOMENSKY
  • Lipsindu-le judecata copiii au nevoie de disciplina. –J.LOCKE
  • Bataia si tot felu de pedespse corporale si umilitoare nu sunt mijloace de disciplina ce se cuvin sa le intrebuintam in educatia copiilor din care vrem sa scoatem oameni intelepti, bun sicu initiativa. -J.LOCKE
  • Rusinea de a fi facut un lucru reprobabil si de a fi meritat pedeapsa, iata singura disciplina care tine de virtute. –J.LOCKE
  • Tehnica discipline in familie nu trebuie sa se exteriorizeze nici prin incaptanare, nici prin maini, nici prin strigate sau rugaminti, nici prin insistente ci prin o dispozitie calma si serioasa. –A.S.MAKARENKO
  • Disciplina nu este un mijloc de educare, ci in primul rand, un rezultat si numai ulterior devine metoda.-A.S.MAKARENKO
  • Disciplina morala si exercitiul au o covarsitoare influenta si asupra formarii caracterului. Fara ele nu exista in conduita omului nici sistem, nici ordine. Pe ele se bizuie respectul de sine si formarea unei firi ascultatoare si dezvoltarea simtului datoriei.- A.S.MAKARENKO
  • Disciplina si controlul ce singur ti-l faci sunt inceputurile intelepciunii practice. – S. SMILES
DISCUTIE

PROVERB FRANCEZ
  • Din discutie iese lumina.
PROVERB ITALIAN
  • Discutia este ciuul adevarului.
PROVERB LATIN
  • De gusturi si de culori nu se discuta.
MAXIME
  • Orice discutii, mai ales pentru vreo desarta biruinta in cuvinte, sa fie departe de noi, caci tinta noastra este netulburarea. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Cand discuti cu cineva, ia-l sub unul din aceste trei aspecte: ca superior, ca inferior si ca egal cu tine. Este superior?Sa-l asculti si sa-l urmezi! Este inferior? Sa-l inveti! Este egal? Sa fii intr-un cuvant cu dansul. Si asa ai scapat de galceava. –EPICTET
  • O discutie se mantuie sau cand amandoi au inteles, sau cand n-a inteles nici unul. –N. IORGA
  • Discuta ca si cum ai incerca sa te asiguri pe tine, inca o data, ca ai dreptate. – N. IORGA
  • Cele mai triste succese in discutie sunt cele din condescendenta. – N. IORGA
  • Inainte de a discuta cu cineva, sa te informezi daca nu cumva are vreun interes sa fie de alta parere. Atunci nu-ti mai strica vorba degeaba. –N. IORGA
  • Sfarsitul discutiei nu trebuie sa fie victoria, ci imbunatatirea. –J. JOUBERT
  • Eu recomand discutii cu copiii. – J. LOCKE
  • Tinerii trebuie sa fie obisnuiti sa se grabeasca sa intervina intr-o discutie numai atunci cand sunt intrebati sau cand ceilalti tac, pentru ca au ispravit de vorbit si s-a facut liniste. – J. LOCKE
  • Asupra oricarui lucru se pot face doua afirmatii exact contrarii. – PROTAGORAS   
 
DRAGOSTE

PROVERBE ROMANESTI
  • Dragostea nu se face cu sila.
  • Unde este frica nu incape dragoste.
  • In dragoste si in domnie, nu incape tovarasie.
  • Dragostea intelege toate limbile.
  • Unde este dragoste multa e si uriciune multa
  • Dragostea, pacea, unirea si slobozenia(libertatea), cele mai de temei datorii dupa fire.
MAXIME
  • Dragoste pentru dragoste. – CICERO
  • Este indreptatita numai acea dragoste care ravneste frumusetea fara sao profaneze. – DEMOCRIT
  • De dragostea railor si e ura oamenilor buni sa fugi. – EPICTET
  • Dragostea si prietenia se exclud una pe alta. –LA BRUYERE
  • Dragostea sau ura schimba dreptatea. – PASCAL
  • Nu va dati, cu prea mare nepasare, pe mana celor care se bucura de dragostea si increderea voastra. – SHAKESPEARE
  • Mai mult pretuieste o dojana pe fata, decat o dragoste ascunsa. – SOLOMON    
                                                                        DREPTATE
PROVERB GREC
  • In dreptate e cuprinsa toata virtutea.
PROVERBE ROMANESTI
  • Judecata are calauza dreptatea.
  • Umbla pe calea dreptatii daca vrei sa te numesti drept.
  • Unde dreptatea lipseste, acolo talharia imparateste.
  • Urmeaza celui intelept ci te ia dupa cel drept.
  • Dreptatea niciodata nu piere.
  • Sa stam stramb si sa judecam drept.
  • Ce e drept nu-i pacat.
MAXIME
  • Prin fapte ale dreptatii putem devenii drepti si prin fapte ale cumpatarii cumpatati. – ARISTOTEL
  • Dreptatea legala nu este numai o simplitate a virtutii ci virtutea intreaga, iar nedreptatea care-i este opusa nu este o parte a rautatii, ci rautatea intreaga. –ARISTOTEL
  • Dreptatea e acea virtute in puterea caruia cel drept faptuieste drept dupa alegere libera, iar la distibuire procedeaza drept. – ARISTOTEL
  • Cel drept nu se poate satura de dreptate. – BERNARD DE CLAIRVEAUX
  • Numai celor drepte, celor blande si celor mai cu intelepciune le ramane lauda, fericire de buna pomenire si pilda folositoare celor buni si intelepti. – STOLNICUL C. CANTACUZINO
  • Binele este sinonim cu dreptatea, mila, si frumusetea. –DR. ALEXIS CARREL
  • Trebuie sa fi drept inainte de a fi generos. – CHAMFORT
  • Sa se dea fiecaruia ce se cuvine. – CICERO
  • Dreptatea inseamna indeplinirea obligatiilor, nedreptatea neindeplinirea si lasarea lor in parasire. – DEMOCRIT
  • Sa nu mergi inaintea judecatii pana nu te-ai judecat singur inaintea dreptatii. – EPICTET
  • Nimic nu-i mai drept decat dreptatea, nici mai just decat justitia. –EPICTET
  • Cand te-ai imbracat in dreptate, nu te mai temi nicaieri de nimic. –EPICTET
  • Omul drept se bucura de cea mai deplina pace a spiritului, pe cand cel nedrept e coplesit de neliniste de tot felul.- EPICUR
  • Dreptatea cuprinde in ea insasi toate virtutiile si acela este bun, care este drept. – FOCILIDE DIN MILET
  • Bunatatea, dreptatea, iertarea si binefacerea sunt datorii pentru toti. – GOLDONI
  • Dreptatea e lupta. – HERACLIT
  • De dreptate asculta, cu totul uitand silnicia. – HESIOD
  • Bunatati slabe ii trebuie pentru a merge sprijinul dreptatii tari. – N. IORGA
  • La usa dreptatii sa pazeasca mila, dar sa nu stea pe scaunul de judecata. – N. IORGA
  • Dreptatea este adevarul in fapta. – J. JOUBERT
  • Vor invata dreptatea copiii, daca nu vor insulta pe nimeni, daca vor da fiecaruia ce e al sau, daca se vor feri de minciuna si de inselatorie…- KOMENSKY
  • Dreptate, adica sa invete – copiii – a nu se atinge de lucruri straine, a nu le lua, a nu le fura, nici a le dosi sau a face paguba din ciuda. – KOMENSKY
  • Iubirea de dreptate izvoraste la cea mai mare parte dintre oameni, din teama de a nu suferi vreo nedreptate. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Trebuie intodeauna sa faci dreptate, inainte de a face milostenie. – NICOLAS MALEBRANCHE
  • Dragostea sau ura schimba dreptatea. – PASCAL
  • Este drept ca ceea ce este drept sa fie urmat… Dreptatea fara forta este neputincioasa, forta fara dreptate este tiranie. – PASCAL
  • Fiti drepti inainte de a fi darnici.- SHERIDAN
  • Acela care iubeste dreptatea nu poate sa ramana indiferent fata de nedreptate. – S. SMILES
  • Dreptatea alunga egoismul, asuprirea si cruzimea. – S. SMILES
  • Cel ce umbla dupa dreptate ajunge la viata, iar cel ce fuge dupa rau la moarte. – SOLOMON
  • Prima dintre datorii este, fara indoiala, aceea de a fi drept. – VOLTAIRE
  • Este bine chiar dusmanilor sa te adresezi cu cuvinte frumoase.- PUBLIUS SYRUS
  • Este mai greu sa fii arbitru intre prieteni decat intre dusmani. –PUBLIUS SYRUS
                                                                                 EDUCATIE
PROVERB ROMANESC
  • Pomul cand e mic se indrepteaza.
MAXIME
  • Educatia si ocupatia tineretului trebuie reglementate prin legi. – ARISTOTEL
  • Ca sa fie cineva virtuos, trebuie sa fie educat si obisnuit, apoi sa traiasca pentru straduinte nobile. – ARISTOTEL
  • Intrucat satatul intreg are unul si acelasi scop, eucatia trbuie in mod necesar sa fie una si aceeasi pentru toti membrii sai; de unde urmeaza ca ea trebuie sa fie un obieect al supravegerii publice, iar nu particulare. –ARISTOTEL
  • Intocmai ca inteligenta, simtul moral se poate dezvolta prin educatie, disciplina si vointa… Simtul moral e mai important decat inteligenta. Daca el dispare intr-o natiune, toata structura sociala incepe sa se clatine. – DR. ALEXIS CARREL
  • Educatia trebuie facuta pa doua baze: morala si prudenta. Morala pentru a sprijinii virtutea si prudenta pentru a va aparaa de viciile altuia. – CHAMFORT
  • Educatia unui popor se judeca dupa tinuta de pe strada. Vazand grosolania pe strada esti sigur ca o vei gasi si-n casa. – EDMONDO DE AMICIS
  • Intalnim tineri intelepti si batrani fara minte; timpul nu ne invata a gandi, ci numai educatia si inclinarea fireasca. – DEMOCRIT
  • Educatia copiilor e un lucru gingas. Cand duce la rezultate bune, ea n-a fost decat lupta si grija; can nu reuseste, durerea nu mai cunoaste margini. –DEMOCRIT
  • Mai bine sa-ti ramana copiii educati decat bogati; caci mai mult pretuiesc perspectivele celor educati, decat mijloacele celor bogati. – EPICTET
  • Orice om capata doua feluri de educatie: ura pe care i-o dau altii, alta, mult mai insemnata, pe care si-o da el insusi. – GIBBON
  • Educatia este un al doilea soare pentru cei care o au. –HERACLIT
  • Educatia, de cele mai multe ori, e numai pojghita sub care se desfasoara in liniste, pe incetul, firea cea adevarata. – N. IORGA
  • Educatia trebuie sa se faca cu iubire si severitate, nu cu raceala si moliciune. – J. JOUBERT
  • A educa tinerimea cu ingrijire, inseamna a lua dispozitiuni ca sufletele ei sa fie ferite de ispitele lumii si ca samanta virtutii pusa in ele sa ajunga la dezvoltarea infloritoare prin neincetate sfaturi si prin exemple. – KOMENSKY
  • Daca anumiti oameni nu merg pe calea binelui pana unde ar putea sa mearga, e din vina primei lor educatii. – LA BRUYERE
  • Educatia care li sa da tinerilor este un al doilea amor propriu care li se inspira. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Educatia nu-i da omului nimic… ea ii da ceea ce el ar putea sa aiba de la sine insusi, insa cu ajutorul educatiei, aceasta se face mai repede si mai usor. – LESSING
  • Virtutea, adevarata virtute – lucrul cel mai greu de realizat si cel mai de pret – este ceea ce trebuie sa urmarim in educatie, iar nu impertinenta sau vreuna din grozavele arte care te invata sa te descurci in viata. – J. LOCKE
  • Educatorul trebuie sa fie inainte de toate un om binecrescut. Marea arta a unui educator consta in cizelarea manierelor si in formarea mintii. –J. LOCKE
  • Mania de a intrerupe pe cineva cand vorbeste este unul din semnele cele mai evidente ale unei educatii deficitare. –J. LOCKE
  • Educatiei ii revine sarcina de a forma la copii deprinderi de buna purtare. – J. LOCKE
  • Educatia este un proces social in cea mai larga acceptie a cuvantului. Totul educa: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar in primul rand si in cea mai mare masura, oamenii. Intre acestia primul loc il ocupa parintii si educatorii. – A.S. MAKARENKO
  • Raspunderea pentru educatia copilului o poarta familia sau, daca vreti, parintii. – A.S. MAKARENKO
  • In adevar toti vor sa-si educe copiii, dar nu cunosc secretul. – A.S. MAKARENKO
  • Cresterea si educatia copiilor reprezinta un lucru insemnat, serios, de foarte mare raspundere si se intelege de la sine ca este o treaba grea. – A.S. MAKARENKO
  • Tineretul este intodeauna bun, daca este just educat, daca traieste si munceste bine, daca se distreaza civilizat. – A.S. MAKARENKO
  • Prin efortul de munca nu se dezvolta numai deprinderile de munca ale omului muncitor si calitatile lui ca tovaras, ci se dezvolta si purtarea lui justa fata de alti oameni. Aceasta este educatia morala. – A.S. MAKARENKO
  • Tot ceea ce n-avem de la nastere si de care avem nevoie cand suntem mari, ne este dat prin educatie. Aceasta educatie nu vine de la natura, de la oameni sau de la lucruri. – J.J. ROUSSEAU
  • O buna educatie cere ca educatorul sa inspire elevului stima si respect, si nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea individualitatii elevilor si prin asuprirea stimei de sine. – S. SMILES  
                                                                                              EXACTITATE

MAXIME
  • Virtutea ruda cu dreptatea e exactitatea si zelul de a servi altora si care trebuie inainte de toate infiltrata tinerimii. – KOMENSKY
  • Din cea mai frageda varsta, copiii trebuie obisnuiti cu ora precisa si limite precise de conduita….Obisnuinta orei exacte este obisnuinta unor exigente precise fata de tine insuti. – A.S. MAKARENKO
  • Exactitatea este semnul neindoielnic al bunei-cresteri. Trebuie, intr-adevar, exactitate in observatii, exactitate in vorbire, exactitate in afaceri…. – S. SMILES 
                                                                                             EXEMPLU
PROVERBE LATINE
  • Cuvintelezboara, exemplele raman.
  • Exemplele au inraurire.
MAXIME
  • Nimic nu captiveaza mai mult ca exemplul vitutii, nici chiar exemplu viviului. – DENIS DIDEROT
  • Ii grea prietenia, fara exempluri bune. – AL DONICI
  • Natura iti da zilnic exemplu de a trai. – N. IORGA
  • Exemplu este singurul sfatuitor care nu umileste, si pe acel care a folosit de la dansul nu-si poate razbuna. – N. IORGA
  • Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici. – J. JOUBERT
  • Exemplele bune si continue sunt necesare tineretului. – KOMENSKY
  • Uneori e necesar a aplica si pedeapsa, pentru ca exemplele si povatuirile sa fie primite cu mai multa atentie. – KOMENSKY
  • Exemplele de viata regulata din partea parintilor, ingrijitorilor, profesorilor si colegilor trebuie sa se arate totdeauna. Exemplele sa fie insotite de prescriptii si reguli pentru viata. – KOMENSKY
  • Dam sfaturi, insa nu si exemple, care sa inspire purtarea. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Oricate indrumari s-ar a copiilor si oricate lectii savante de buna-crestere li s-ar tine zilnic, nimic nu va avea mai mare influienta asupra conduitei lor in societatea in care se afla si purtatrea celor din jurul lor. – J. LOCKE
  • Cuvintele de insulta pe care parintii si educatorii le adreseaza copiilor vor fi aruncate de acestia, la randul lor, altor persoane, caci nu se vor rusina, justificandu-se ca au urmat exemplul unor persoane cu autoritate. – J. LOCKE
  • Dintre toate mijloacele folosite pentru instructia copiilor si pentru formarea bunelor maniere, cel mai simplu, cel mai usor si mai eficace este acela de a pune in fata ochilor exemplele actiunilor pe care doriti ca ei sa le execute sau sa le evite. – J. LOCKE
  • Nu vei putea invata pe altul sa traiasca drept, daca tu insuti nu traiesti astfel. – MARC AURELIU
  • Lung e drumul prin invataturi, scurt si eficace prin exemple. – SENECA
  • In fiecare exempl de putere energica exista putinta ca el sa fie imitat. Barbatul viteaz entuziasmeaza pe cel slab si-l forteaza, aproape, sa-l urmeze. – S. SMILES
  • Un exemplu e mai mult decat o regula. Este o invatatura prin fapta. Este o lectie fara cuvinte, care explica adeseori mai bine decat o poate face limba. Cand se da un exemplu rau, regulile chiar si cele mai bune sunt de foarte mica insemnatate. Pildei, nu poruncii i se da ascultare. – S. SMILES   
 
                                                                                           FAMILIE
PROVERB ROMANESC
  • Ce este ingaduit in familie nu este ingatuit in societate.
PROVERB GENERAL
  • Rufele murdare se spala in familie.
MAXIME
  • Cei sapte ani de-acasa presupun o politete, a familiei si a membrilor ei unul fat de altul – politete de distanta acceptata si de apropiere sufleteasca. – TUDOR ARGHEZI
  • Viata de familie este singurul loc  unde prapastia cea mare dintre egoism si iubire se astupa, unde natura si cultura, datoria si simpatia merg mana in mana. – FR. W. FORSTER
  • Familiaritatea place, chiar fara bunatate; cu bunatatea ea incanta. – J. JOUBERT
  • Prea multa familiaritate naste dispretul. – PUBLIUS SYRUS  
 
                                                                                      FAPTA
PROVERB LATIN
  • Ce nu vrei sa ti se faca tie, nu face nici tu altuia.
PROVERBE ROMANESTI
  • Pentru o fapta buna nu astepta rasplata.
  • Fapta buna e pentru om cununa.
  • Pomul se cunoaste dupa roade si omul dupa fapte.
  • Omul bun dupa fapte se cunoaste.
  • Nu fapta dupa slava, ci slava dupa fapta.
  • Rodul faptelor bune, cinstea cea mai mare.
  • Fapta ta arata tocmai ca intr-o oglinda.
  • Fapta buna lauda pe om.
  • Cele bune sa se adune, cele rele sa se spele.
MAXIME
  • Faptele sunt mai mari decat vorbele. – TH. CARLYLE
  • Sa ne dam osteneala sa realizam fapte si actiuni morale, nu vorbe. – DEMOCRIT
  • Este mai bine sa te gandesti inainte de a face o fapta decat dupa aceea. – DEMOCRIT
  • Cunosti omul cumsecade si pe cel lipsit de omenie, nu numai dupa fapte, ci si dupa dorintele ce le are. – DEMOCRIT
  • Fapta buna nu poate fi patata de calomnie. – DEMOCRIT
  • De la vorba buna treci la fapta buna si in curand vei ajunge sa auzi bine de tine. – EPICTET
  • Nu prin hrana, hrana sau aparente exterioare te vei impune, ci prin onestitate si fapte bune. – EPICTET
  • Nimic mai presus decat marinimia, bunatatea, omenia si fapat buna. – EPICTET
  • Vorba buna si zambetul si fapta binefacatoare sunt raze ale soarelui rasfrante in sufletul omului. – N. IORGA
  • Orice fapta rea ce ai facut da drept la alta ce se va face impotriva ta. – N. IORGA
  • Gandurile rele se alunga prin fapte bune. – N. IORGA
  • A nu face fapte rele nu insemneaza a face o singura fapat buna. – N. IORGA
  • O fapta rea se bucura de mai multa luare-aminte decat o viata intreaga de fapte bune. – N. IORGA
  • Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tai. Macar atat ar trebui sa te indemne a le face. –N. IORGA
  • Daca ma convinge cineva si-mi arata judecata sau fapta mea rea, sunt bucuros sa ma indrept. – MARC AURELIU
  • Deprinde-te, cu prilejul fiecarei fapte a altuia, pe cat cu putinta, sa-ti raspunzi la intrebarea: ce scop urmareste aceasta cu fapta sa? Insa fa inceputul cu tine insuti, examineaza-te inainte de toate pe tine insuti! –MARC AURELIU
  • Este o frumoasa armonie, cand fapta si cuvantul merg impreuna. – MONTAIGNE
  • Din vorba se face fapta si din fapta vorba. – ANTON PANN
  • Cand fapta rea cand se face, cu pedeapsa se desface. – ANTON PANN
  • Faptelor urate le urmeaza ca sanctiune rusinea; celor fumoase, ravna pentru cinstire. – ANTON PANN
  • Oare faptele frumoase sa nu lase si ele in sufletul celui cuminte, un gand placut si inviorator d catre care e stropita si infloreste bucuria, dispretuind pe cei ce se vaita si ocarasc viata, ca si cum ar fi un loc menit celor pacatosi, un taram de surghiun hotarat sufletelor noastre? – PLUTARH
  • Un cuget bun si o fapta buna isi vor da totdeauna roadele, chiar daca noi nu vom fi de fata ca sa ne bucuram – si tot asa si cele rele. – S. SMILES
  • Faptele oricarui om nu dispar cu desavarsire. Trupul lui se poate risipi in pulbere, dar faptele lui bune sau rele, isi poarta mai departe roadele, inraurind generatiile care se insira indefinit in viitor. – S. SMILES
  • Bunele manier sunt podoaba faptei. – S. SMILES
  • Fapta buna e minunea care face doua inimi fericite. – VELIMIROVICI
  • Nu poti savarsi o fapta buna, care sa nu deschida ochii, fie pe-ai tai, fie pe-ai altora, pentru o fapta buna asemanatoare. – VELIMIROVICI
  • Fapta buna se prinde oriunde o semeni. Adesea, buruiana ingratitudinii nu face decat sa-i ingrase locul. – AL. VLAHUTA    
                                                                      FAGADUIALA
PROVERBE ROMANESTI
  • Lesne fagaduim, anevoie implinim.
  • Decat sa porti un om cu vorba, spune-i mai bine ca nu se poate.
  • Fagaduieste numai ce poti da.
  • Cine fagaduieste tot, nu fagaduieste nimic.
  • Fagaduiala data e datorie curata.
PROVERB RUSESC
  • Ti-ai dat cuvantul? Tine-l. Nu t-i l-ai dat? Stai asa.
MAXIME
  • Punctualitatea e nu numai un exercitiu al vointei, ci si al caracterului. E fagaduiala implinita, e loialitatea, e cuvantul de onoare respectat. – FR. W. FORSTER
  • Cine-si calca fagaduiala rupe granita insasi a viett oamenilor intre sine. – N. IORGA
  • Fagaduim dupa cum sunt sperantele noastre si ne tinem fagaduielile dupa cum sunt temerile noastre. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Incet la fagaduiala, grabnic la implinire. –J. J. ROUSSEAU
  • Nu fagadui ceea ce nu poti tine. – PUBLIUS SYRUS  
                                                                                      FEMEIA
PROVERBE ROMANESTI
  • Femeia care-i cuminte ii mai mare ca un barbat
  • Femeia cinstita e coroana barbatului.
  • Femeia inteleapta isi zideste casa.
PROVERB RUSESC
  • Avem trei prieteni siguri: tatal, mama si femeia credincioasa.
PROVERB SLOVAC
  • Nu va incredeti in femeia care vorbeste de virtutea sa si de barbatul care vorbeste de cinstea sa.
MAXIME
  • Trebuie sa deprindem barbatii in respect fata de femeie. – TUDOR ARGHEZI
  • Femeia vrednica veseleste pe barbatul sau, si anii lui ii va umplea de pace. – BEN-SIRAH
  • O femeie trebuie sa faca tot ce-i cu putinta spre a avea o purtare buna. – ALFRED CAPUS
  • E adevarat ca se da femeilor inel de aur insa nu sa se gateasca, ci sa insemneze paza demnitatii caminului prin ingrijire de bunul mers al casei. Caci daca toti ar fi bine-crescuti, n-ar fi nevoie de semne deosebitoare. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Cand o femei are darul de a tacea, insemneaza ca are calitati ce ies din comun. –CORNEILLE
  • Vorba putina, iata podoaba unei femei; alta parte frumoasa la ea este simplitatea gatelii. – DEMOCRIT
  • Societatea femeilor este elementul in care se dezvolta distinctia sociala. – GOETHE
  • Niciodata sa nu insulti o femeie care cade. Cine stie ce povara ii copleseste sarmanu-i suflet. – V. HUGO
  • O femeie nestatornica este aceea care nu mai iubeste; o usuratica este aceea care si-a gasit altul; o flusturatica este aceea care nu stie daca iubeste si ce iubeste; o nepasatoare – cea care nu iubeste nimic. – LA BRUYERE
  • Cinstea femeilor este adesea grija pentru reputatia si pentru linistea lor. –LA OCHEFOUCAULD
  • Toate popoarele civilizate au respectat femeia. – J.J. ROUSSEAU
  • Femeia, mai mult decat oricine, il educa pe copil catre omenie. Tatal este creierul, dar femeia este inima omenirii. El este gandirea, ea este simtirea. El e forta, ea dragalasania, podoaba si mangaierea. – S. SMILES
  • Tacerea aduce femeilor stima. – SOFOCLE
  • Femeia cu purtare buna agoniseste cinstire. – SOLOMON
  • Femeia virtuoasa este o comoara pentru barbatul ei. – SOLOMON
  • Femeile intelepte zidesc casa, iar cele nebune o darama cu mana lor. – SOLOMON
  • Cel care gaseste o femeie buna afla un lucru de mare pret. – SOLOMON  
                                                                                GEST
MAXIME
  • Trebuie sa ne ferim de necuviintele puse sub ochi si cuvintele urate care se spun despre ele. Pivirea sa fie serioasa, iar intoarcerea capului si miscarea lui sa fie cuviincioasa, ca si gesturile din maini in timpul convorbirilor. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Omul trebuie sa-si oranduiasca purtarea, gesturile si hainele ca si inteligenta. –ERASM
  • Gesturile regulate si naturale dau gingasia. Ele nu inlatura defectele, dar le mascheaza, le reduc. – ERASM
  • Gesturile trupesti lucreaza ca un simbol exterior al fenomenelor launtrice si intaresc astfel iuteala si precizia functiilor sufletesti. – FR.W. FORSTER
  • Este un timp pentru clipit din ochi si o vreme pentru privit. – TH. FULLER
  • In tonul vocii, in ochii si aerul unei persoane, nu este mai putina elocventa decat in alegerea cuvintelor. – LA ROCHEFOUCAULD
  • A-ti arata ura si mania prin cuvinte sau prin gesturi e degeaba, e primejdios, e imprudent, e ridicol, e tivial. – SCHOPENHAUER
  • Unora le poti spune cu gesturi politicoase si cu ton prietenesc adevarurile cele mai tari, fara ca sa le inteleaga indata si prin urmare fara pericol imediat. – SCHOPENHAUER
  • O cautatura prieteneasca inveseleste inima. – SOLOMON
                                                                                           GLUMA
PROVERB ITALIAN
  • Gluma trebuie sa muste ca un miel si nu ca un caine.
PROVERBE ROMANESTI
  • Glumele nevinovate sunt ca sarea in bucate.
  • Cine de gluma nu stie nu e om de omenie.
  • Din gluma ajungi la cearta.
  • Gluma, glima; treaba, treaba.
  • Pe multi prieteni, in lume, ii facem dusmani prin glume.
  • Cei ce glumesc prea mult se arata ca niste mascarici si oameni nesuferiti, deoarece ei se straduiesc cu tot dinadinsul sa faca glume, si-si dau mare silintasa produca ras decat sa suna ceva cumsecade si sa nu jigneasca persoana vizata. – ARISTOTEL
  • Se pare ca recreatia si gluma vesela sunt necesare pentru viata. –ARISTOTEL
  • Mai bine sa pierzi o vorba de spirit decat un prieten. – BOILEAU
  • E absurd sa te silesti singur sa faci glume, adica sa superi pe altii facandu-i de ras. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Caci daca ne intrunim ca sa ne aratam unii altora bunavointa, cum sa starnim dusmanii prin glume proaste?…Batranii, luand seama la tineri ca la niste copii ce sunt, foarte rar si-ar putea ingadui sa glumeasca in fata lor, dar sa fie cu luare aminte la gandul care va putea adauga la buna lor crestere…Iar daca se intampla sa se afle unii carora le place sa glumeasca pe seama altora, noi trebuie sa trecem cu vederea  cuvintele prisoselnice, ca si cupele cele pline. O astfel de gluma e plina de primejdie. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • O gluma n-a castigat niciodata un dusman, dar a pierdut, adesea, un prieten. – TH. FULLER
  • O gluma, o vorba de ras dezleaga adeseori chestiile cele mai mari, mai nimerit si mai bine decat seriozitatea si asprimea. – HORATIU
  • Nimic nu este mai nerusinat ca glumele proaste si caraghioslacurile… Omul glumet usor devine si ocarator al altora, iar ca badjocoritor si barfitor isi ingramadeste asupra capului mii de rele. –IOAN HRISOSTOM
  • Sunt multi care fac glume deocheate si inca si mai multi care ponegresc sau iau peste picior; dar delicati sunt putini. Ca sa glumesti cu gratie si sa gasesti vorbe de duh fericite in legatura cu lucrurile cele mai marunte trebuie multa abilitate, multa politete si chiar mult talent; a zaflemisi in felul acesta inseamna a crea, facand ceva din nimic. – LA BRUYERE
  • Cel care se afla mai presus de ceilalti, intr-un post inalt, care il pune la adapost de replica, nu trebuiesa faca niciodata o gluma usturatoare. – LA BRUYERE
  • Zadarnicesti o gluma, facandu-te ca o laplauzi. – LA ROCHEFOUCAULD – DOUDEAUVVILLE
  • Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora…Acest fel de a glumi este introdus chiar si-n converstia celor mai distinsi oameni… dar nu toata lumea are talentul de a manui cu dibacie o treaba atat de gingasa si dificila. – J. LOCKE
  • Niciodata nu trebuie ca o gluma sa fie luata in serios. – PLAUT
  • O badjocura, o gluma, faptul ca ai facut haz pe seama cuiva sau aluzie la el, il intarata spre manie. – PLUTARH
  • Omul intelept isi stapaneste dorinta de a face un spirit sau o mustrare pe seama altuia, in timp ce prostul spune tot ce gandeste si sacrifica mai degraba prietenul decat gluma. – S. SMILES
  • Mojicia este, de pilda, o gluma necuviincioasa, spusa pe fata, fara ocoluri, si care se cuvine condamnata. –TEOFRAST
  • Nu insulta, sa nu faci glume usoare la adresa mea. – TEOGNIST  
                                                                                    GRESEALA
PROVERB LATIN
  • A gresi este omeneste.
PROVERBE ROMANESTI
  • Greseala fiului tau sa n-o treci cu vederea, ca se face obicei.
  • Greseala indreptare asteapta.
  • Greseala de o clipa e adesea suparare pe viata.
MAXIME
  • Sa ne ferim de greseli, nu din teama, ci din simt de raspundere. – DEMOCRIT
  • Necunoasterea binelui este pricina pentru care se fac greseli. –DEMOCRIT
  • Sunt greseli ce pot fi iertate. – HORATIU
  • Cine ne cere iertare de faptele sale gresite, drept e s-o dea in urma celor ce o vor de la dansul. –HORATIU
  • Vai de acela care tine minte pedeapsa si uita greseala. – N. IORGA
  • Mestesugul cel mare e sa indrepti pe cineva fara sa stie ca a gresit. – N. IORGA
  • Pentu ca sa-ti recunosti greseala, trebuie ca sufletul tau intreg sa-i fi fost superior. – N. IORGA
  • Indreapta greseala, zdrobeste pacatul; aceasta trebuie sa faci. – N. IORGA
  • Din cauza greselilor comise de copii, reprosurile si mustrarile devin uneori inevitabile. – J. LOCKE
  • O mustrare facuta pe un ton prietenos si serios este de-ajuns pentru a corecta greselile comise din slabiciune morala, din uitare sau neatentie, si aceasta este tot ce merita astfel de greseli. – J. LOCKE
  • Greselile comise impotriva bunei-cuviinte, desi sunt imediat remarcate de altii, sunt totusi cele din urma de care suntem avertizati. – J. LOCKE
  • Daca un copil isi marturiseste greseala fara inconjor, laudati-l pentu sinceritatea de care a dat dovada si iertati-i greseala, oricat de mare ar fi ea. – J. LOCKE
  • Daca cineva greseste, sfatuieste-l cu bunatate si arata-i cu blandete greselile sale. – MARC AURELIU
  • Nu vedem greselile si viciile noastre, ci numai pe ale altora. – SCHOPENHAUER
  • Niciun om cuminte nu pedepseste, cum zice Platon, fiindca a gresit, ci spre a impiedica greseala. – SENECA  
 
                                                                                    IERTARE

MAXIME
  • Bravii si inteleptii pot sa ierte si sa scuze acolo unde lasii si prostii nu dau dovada de mila. – B. FRANKLIN
  • Ai dreptul sa ierti numai ce s-a facut in paguba ta. – N. IORGA
  • In tine sa fie un judecator care sa ierte numai pe altii. – N. IORGA
  • Ii iertam adeseori pe cei care ne plictisesc, dar nu putem ierta pe cei care-i plictisim. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Ierti atat cat iubesti. – LA ROCHEFOUCAULD
  • A ierta este o fapta mai nobila si mai rara decat aceea de a se razbuna. – SHAKESPEARE
  • Iarta adesea altora, niciodata tie. – PUBLIUS SYRUS
  • Iarta aceluia care marturiseste. – TIBUL  
                                                                                  IMITATIE

MAXIME
  • Straduieste-te sa imiti intelepciunea adversarului. – ERASM
  • Cine intra intr-o societate de straini si nu cunoaste obiceiurile lor de a se prezenta, de a sta la masa, se gaseste intr-o stare nesigura, se uita la altii si imita si el. – FR. W. FORSTER
  • Nu imita ce nu-ti trebuie. – N. IORGA
  • Copilul invata fara stradanie prin simpla imitatie, ca si cum ar primi invatatura prin porii pielii. – S. SMILES
  • Copilul imita tot ceea ce vede. Totul ii este pilda in formarea obiceiurilor, gesturilor, apucaturilor, vorbirii si caracterului sau. –S. SMILES
  • Oamenii au inascut in ei, instinctul imitatiei si fiecare este influentat, in masura mai mica sau mai mare, de vorbirea, felul de a fi si de a gandi al semenilor sai. – S. SMILES
  • Admiratia pentru oamenii mari, morti sau in viata, aduce dupa sine, in mai mica sau mai mare masura, imitatia. –S. SMILES   
     
                                                                                    IUBIRE
PROVERB FRANCEZ
  • Cei care se iubesc se cicalesc.
PROVERB LATIN
  • Cine se iubeste bine, pedepseste bine.
PROVERB ROMANESC
  • Cine iubeste iarta.
PROVERB RUSESC
  • Iubirea unei mame intrece adancurile oceanului.
MAXIME
  • A iubi nu este altceva decat a vrea binele cuiva si tot ce credem ca-i este bine si a ne sili dupa putinta sa facem ca sa capete binele ce-i voim, si aceasta spre a se folosi de el, iar nu noi. Iar amic este si se zice cel care iubeste si este iubit. – ARISTOTEL
  • Cei buni se iubesc si se cauta intre ei. – CICERO
  • Nimic mai rusinos decat a fi in dusmanie cu cei cu care te-ai iubit mult. – CICERO
  • A iubi inseamna a stima pe cel iubit, fara socoteala de interes. – CICERO
  • Iubirea si ura(exagerate) ne strica cu totul judecata; nu vedem decat greselile la inamicii nostri, iar la persoanele care ne sunt simpatice o multime de calitati. Chiar defectele lor ne par placute. – SCHOPENHAUER
  • Exista oameni pe care este suficient sa-i cunosti pres a-i iubi, respecta, onora si admira, precum si altii de care fugim si-i dispretuim de indata ce-i cunoastem.-S. SMILES
  • Nu este iubire mai mare ca aceea de a-ti da viata pentru acei pe care ii iubesti. – L. TOLSTOI
  • Numai cel ce iubeste are dreptul sa certe, sa indrepteze. – I. TURGHENIEV
  • Daca indepartezi iubirea ceea ce ramane din aceasta planeta este un mormant – ROBERT BROUNING
  • Iubirea este cea mai puternică energie din aceasta lume, dar si cea mai puÅ£in cunoscută. –PIERRE TEIHARD DE CHARDIN
  • Ura paralizează viaÅ£a; iubirea o eliberează. Ura aruncă viaÅ£a în confuzie; iubirea o armonizează. Ura întunecă viaÅ£a; iubirea o iluminează. MARTIN LUTHER KING Jr.
 
                                                                                IMBRACAMINTE
PROVERB ALBANEZ
  • Mananca ce vrei, dar imbraca-te cum se imbraca.
PROVERB CHINEZ
  • In omul care se cunoaste se respecta virtutea, in omul care nu se cunoaste se priveste imbracamintea.
PROVERB ENGLEZ
  • Se iarta cu usurinta o crapatura in caracterul unui om, insa nu si in vesmintele sale.
PROVERB PERSAN
  • Mananca dupa gustul tau si te imbraca dupa gustul altora.
PROVERBE ROMANESTI
  • Hainele nu fac pe om mai de treba.
  • Nu te uita la cojoc, ci te uita la ce e sub cojoc.
  • Omul cinsteste haina, nu haina pe om.
  • Haina pentru imbracaminte, iar nu pentru podoaba, ca te arata de papusa
  • Nu in haine scumpe podobia sa ti-o intemeiezi, ci in haine curate, fie si mai scapatate.
PROVERB RUSESC
  • Se primeste dupa imbracaminte si se conduce dupa spirit.
PROVEB SPANIOL
  • Fa in asa fel ca imbracamintea ta sa nu lase sa se vada ceea ce esti, ci ceea ce trebuie sa arati.
MAXIME
  • In fiinta omeneasca trebuie ca totul sa fie frumos: fata, vesmintele, sufletul si cugetul. – A. CEHOV
  • Vesmintele sa fie potrivite cu varsta, cu chipul, cu statura, cu firea si cu indeletnicirile fiecaruia. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Omul trebuie sa-si oranduiasca purtarea, gesturile si hainele ca si inteligenta. – ERASM
  • Haina este, oarecum, corpul corpului, si ne da o idee despre inclinarea sufleteasca. Cu toate acestea nu poate fi supusa la reguli fixe pentru ca nu toata lumea are aceeasi stare materiala, acelasi rang; ceea ce este potivit sau nu difera pentru tari; gusturile n-au fost aceleasi in toate timpurile. –ERASM
  • E cuviincios ca hainele sa fie curate si ingrijite. – ERASM
  • E o imbracaminte care imbraca, si alta….care si dezbraca. – N. IORGA
  • Exista in imbracamintea curata si noua un fel de tinerete de care batranetea trebuie sa se foloseasca. – J. JOUBERT
  • Imbracamintea frumoasa este un semn de bucurie. – J. JOUBERT
  • Unii nu-i pretuiesc pe ceilalti decat dupa o rufarie frumoasa sau dupa o stofa bogata. Si nu refuzam totdeauna sa fim apreciati in felul acesta. Exista locuri in care trebuie sa fim aratosi. – LA BRUYERE
  • Scopul imbracamintei noastre este decenta si apararea de intemperii. – J. LOCKE
  • Haina face pe om. – QUINTILIAN
  • Adesea haina striga cine-i omul. – SHAKESPEARE
  • Lipsa de respect pentru semeni poate fi manifestata in numeroase feluri, spre exemplu, printr-o imbracaminte neglijenta, prin necuratenie sau prin obiceiuri respingatoare. – S. SMILES  
 
 INTRAJUTORARE

PROVERB BASC
  • Muntele n-are nevoie de munte, dar omul are nevoie de om.
PROVERB FRANCEZ
  • Sa ne ajutam unul pe altul.
PROVERB INDIAN
  • Cateodata caruta poarta bacul, altadata bacul poarta caruta.
PROVERBE ROMANESTI
  • Omul s-a facut unul pentru altul; de aceea unul cu altul sa va ajutati.
  • Bine faci, bine gasesti.
MAXIME
  • Ajuta-te cu altii la nevoie, bade, cum cere legea firii, de-a pururi cu temei. – LA FONTAINE
  • O mana spala pe alta. – PLATON
                                                                                  INTELEPCIUNE
PROVERB ARAB
  • Spre a fi intelept trebuie sa indeplinesti cinci conditii: sa taci, sa asculti, sa-ti amintesti, sa faci si sa studiezi.
PROVERB CHINEZ
  • Intelepul da invatatura pentru o suta e secole. Aflandu-le fiinta, prostul se trezeste, iar nehotaratul devine mai hotarat.
PROVERB LATIN
  • Inteleptul nu afirma ceea ce nu poate aproba.
PROVERB MONGOL
  • Inteleptul vorbeste de idei, inteligentul de fapta, cei de rand de ceea ce mananca.
PROVERBE ROMANESTI
  • Virtutea e intelepciunea inteleptilor; de ea sa te tii.
  • Gura inteleptului: ca fantana curata, ce pururea curge si pe nimeni vatama, dar pe toti ii adapa.
  • De nebun si de muierea rea tot inteleptul se da in laturi.
  • Inteleptul o cumpara si nebunul o vinde.
  • Inteleptul invata din patania altora, nesocotitul nici din a sa.
  • Arata cu fapta intelepciunea ta, iar nu numai cu graiul.
  • Mai bine dojana celui intelept, decat lauda celui nebun.
  • Inteleptul, ca albina, din toate alege ce e mai de folos.
  • Mai bine cu inteleptul la paguba, decat cu prostul la castig.
  • Inteleptul se indupleca oricand de la el sa treaca, numai liniste sa faca.omul intelept face ce poate, nu ce vrea.
  • Mai bine cu inteleptul a purta povara, decat cu nebunul a bea vin la masa.
  • Daca dai pricina inteleptului, mai intelept il faci.
  • Nu te face intelept in tot locul.
  • Urmeaza celui intelept si te ia dupa cel drept.
  • Inteleptul face indata ceea ce prostul face prea tarziu.
MAXIME
  • Experienta este inceputul intelepciunii. – ALCMAN
  • Cu cei intelepti te sfatuiesti. – BEN-SIRAH
  • Mai bun este omul care ascunde nebunia sa decat omul care ascunde intelepciunea sa. – BEN-SIRAH
  • Ah, daca toti oamenii ar fi intelepti si ar face bine, pamantul ar fi un paradis. Acum el este, adesea, un infern. – DIRK R. CAMPHUYSEN
  • Nu se afla alt om de bine, decat cel intelept. – CICERO
  • Cea mai inalta treapta a intelepciunii omenesti este a sti sa-ti potrivesti caracterul imprejurarilor si sa fi linistit in interior, in ciuda furtunilor exterioare. – DANIEL DEFOE
  • Intelept este acela care nu se intristeaza de ceea ce nu are, ci se bucura de ceea ce are. – DEMOCRIT
  • Puterea si frumusetea sunt lucrurile tineretii, intelepciunea este podoaba batranetii. – DEMOCRIT
  • Semnul celui ce inainteaza pe calea intelepciunii: nu ocaraste pe nimeni si nu lauda pe nimeni; nu vorbeste nimic de sine, nici ca este mare, nici ca stie multe. Nu i-a mers bine o treaba? El este cauza? Rade de tine; il ocarasti? Tace si nu se supara. – EPICTET
  • Cine pateste se instuieste. – ESOP
  • Inteleptul are doua limbi: una pentru a spune adevarul, alta spre a spune ceea ce este oportun. – EURIPIDE
  • Intelepciunea cea mare nu sta intr-o vorba de dojana, ci int-o vorba care, sa-si bata joc de nenorocirea omului sa-l imbarbateze, sa-i dea curaj. – N.V.GOGOL
  • Intelepciunea e un singur lucru: sa ai pricepere cu care sa le conduci pe toate in orice imprejurare. – HERACLIT
  • Intelepciunea nu se imprumuta cu carul, ci se castiga cu bobul. – N. IORGA
  • Invatatura nu face intelept, ci mai intelept. – N. IORGA
  • Nu este destula intelepciune sau destula virtute in judecatile si sentimentele noastre cand nu se afla destula rabdare. – J. JOUBERT
  • Intelepciunea se poate dobandi print-o buna instruire invatandu-se adevaratele deosebiri dintre lucruri si valoarea lor. –KOMENSKY
  • Cei mai multi intelepti sunt adesea condusi de cel mai bun si mai nastrusnic: ii obseva slabiciunea, firea si toanele si se deprind cu ele; se feresc sa-l contrarieze. Toata lumea se da la o parte dein calea lui. – LA BRUYERE
  • Este o mare nebunie sa vrei sa fii singur intelept. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Adevaratul intelept nu este cel ce vede, ci cel ce vazand departe iubeste adanc pe oameni. – M. MAETERLINCK
  • Nu cauta intelepciune, daca n-ai unde o pune. – ANTON PANN
  • Inteleptii, chiar cand au de toate, trebuie sa-si faca prieteni. – PANCIATANTRA
  • Intelepciunea consta, mai ales, din acea calitate a spiritului, care da posibilitatea individului sa aiba o atitudine dreapta, discreta si inimoasa in fat imprejurarilor practice ale vietii, de aceea oamenii culti si cu experienta sunt totdeauna rabdatori, in timp ce ceilalti sunt meschini si netoleranti.  – S. SMILES
  • Defectele altora invata pe intelept sa si le indrepte pe ale sale. – PUBLIUS SYRUS
  • Nu te mandri cu intelepciunea: nici cu a altuia, caci nu este a ta, nici cu a ta proprie, caci indata ce te mandresti cu ea, inseamna ca nu o ai in masura trebuitoare.- N. VELIMIROVICI
  • Intelepciunea este fiica experientei. – LEONARDO DA VINCI   
                                                                                         INVATATURA
PROVERBE ALBANEZE
  • Invata-te pe tine, apoi pe altii.
PROVERBE LATINE
  • Nu invatam pentru scoala, ci pentru viata.
  • Viata fara invatatura este moarte.
PROVERBE ROMANESTI
  • Sa nu te rusinezi a invata ceva si de la cel mai mic.
  • Mult citesti, mult inveti, si de vei scrie si ceea ce citesti, cu mult mai mult inveti. Nu te lasa de niciuna.
  • Omul tot mereu invata si nu se mai invata.
  • Omul invatat si necinstit e ca belciugul de aur la ratul porcului.
  • A invata nicicand nu e tarziu.
  • Nimeni nu se naste invatat.
  • Nu e invatat cel ce citeste carti, ci cel ce stie ce citeste.
  • Omului cu invatatura, ii curge miere din gura.
  • Invatatura buna fara moravuri bune, ca o floare frumoasa fara niciun miros.
  • Precum apa inima ti-o racoreste, asa si invatatura mintea ti-o inveseleste.
  • Cu vorbele placute inmultesc invatatura
  • Invata pe copil sa cunoasca orice lucru, apoi pune-l sa le judece si sa le indrepte, caci i se desteapta mintea.
  • Pe copil sa-l luminezi, iar nu sa-l intuneci cu invataturi peste puterea lor.
MAXIME
  • Invatatura e ca aurul, are pret oriunde. – EPICTET
  • Ceva tot inveti de la orice om, chiar de-ar fi sa inveti numai cum trebuie sa nu vorbesti. – FR. W. FORSTER
  • Poti sa inveti a fi om de temei, daca voiesti. – FR. W. FORSTER
  • A invata pe cineva e lucru usor, dar a-i arata si o cale oarecare, sau mai bine zis, un mijloc sigur prin care sa se realizeze cu usurinta cele invatate, aceasta este de admirat. – IOAN HRISOSTOM
  • Invatat e omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii. – N. IORGA
  • Invata se cheama un om care e bucuros sa tot invete. – N. IORGA
  • Totul se invata, chiar si virtutea. – J. JOUBERT
  • Oamenii sunt aici pe pamant spre binele semenilor lor, deci, ori invata-i. ori rabda-i. – MARC AURELIU
  • Daca poti, invata pe cel gresit ce este binele, daca nu tine minte, ca pentru asemenea cazuri ti s-a dat indulgenta.- MARC AURELIU
  • E bine sa inveti si de la dusman. – OVIDIU
  • Nu mai simt alta placere decat de a invata. – PETRARCA
  • Oamenii invata invatand pe altii. –SENECA
  • Sileste la invatatura inima tasi urechea ta la cuvinta iscusite. – SOLOMON
  • In fiecare zi invata ceva nou. – SOLON       
                                                                                         JUDECATA
PROVERB ALBANEZ
  • Omul intelept se judeca singur.
PROVERBE ROMANESTI
  • Judeca-te intai pe tine, apoi pe mine.
  • Intai judeca-te pe tine, si apoi pe altul.
  • Nu judeca pe om dupa graiul lui, ci dupa faptele lui.
  • Pe copil sa-l judeci ca pe copil, iar nu ca pe batran.
  • Judecata nu o poti face cu lopata.
  • Cine plange inaintea judecatii isi pierdel lacrimile.
  • Judecata are calauza dreptatea.
MAXIME
  • Tine cumpana judecatii drept si nu lasa sa-ti spurce unii si altii auzurile cu vorbele lor cele stricacioase. – ANTIM IVIREANU
  • Fiecare judeca bine numai ce cunoaste, si este in aceasta materie un bun judecator. – ARISTOTEL
  • Mai mult se judeca, mai putin se iubeste. – CHAMFORT
  • Sa nu mergi inaintea judecatii, pana nu te-ai judecat singur inaintea dreptatii. –EPICTET
  • Mai bine sa judeci drept si sa auzi vorbe rele de la osindit, decat stramb si sa te mustre Natura si Adevarul cu Dreptatea.- EPICTET
  • E rusine ca judecatorul sa fie judecat de altii. –EPICTET
  • Judeca pe fiecare dupa campul in care vrea sa-si arate superioritatea. –N. IORGA
  • Fiecare te judeca dupa dansul si, mai adeseori, ceva mai putin decat dansul. – N. IORGA
  • La tine sa fie un judecator care sa ierte numai pe altii. –N. IORGA
  • Nu este destula intelepciune sau destula virtute in judecatile si sentimentele noastre cand nu se afla destula rabdare. –J. JOUBERT
  • Pazeste-te cat vei trai sa judeci pe cineva dupa infatisare. – LA FONTAINE
  • Judecata sanatoasa si bunul-simt sunt sfetnicii buni intr-o casa.-LA FONTAINE
  • Adevarul si judecata sunt comune pentru oricare si nu apartin nici celui care le-a spus cel dintai, nici celui care le-a rostit dupa aceea. –MONTAIGNE
  • A judeca pe altul inseamna a se judeca pe sine. – SHASKESPEARE
  • Daca judeci dispretuitor pe altii, vei fi judecat la randu-ti la fel. – S. SMILES
  • Un judecatorse condamna pe el insusu condamnand un nevinovat. – PUBLIUS SYRUS
  • Destul de rau e cand parintii nu stiu sa judece copilul, dar vai de copiii care se fac judecatorii parintilor. –AL. VLAHUTA
 
                                                                                               LAUDA
PROVERBE ALBANEZE
  • Sa nu te lauzi, ci sa te laude.
PROVERB FINLANDEZ
  • Maine te vei lauda cu calul tau; cu fiul tau cand va avea barba; cu fiica ta cand se va marita; cu tine insuti niciodata.
PROVERB GERMAN
  • Iepurii se prin cu caine, femeile cu bani si nebunii cu laude.
PROVERBE LATINE
  • Lauda de sine impute gura.
  • Daca lauzi pe cineva, fii scurt.
  • Este rusinos sa fii laudat de cel ce nu merita laude.
PROVERBE ROMANESTI
  • Nu-ti lauda singur faptele, ca iti pierzi rodul.
  • Fapta buna lauda pe om.
  • Nu te lauda celui ce te stie.
  • Cine se lauda singur, se ocaraste pe sine.
  • Gaina care codcodaceste mult nu face oua.
  • Pisica cu clopotei nu prinde soareci.
  • Lauda omului – faptele sale; de ele sa te infrijesti.
  • Lauda de sine nu miroase a bine.
  • Lauda lingusitorului si a ciocoiului, cea mai mare defaimare, departe de ea.
  • Lauda norodului, cea mai mare cinste.
MAXIME
  • Iubiti sfaturile, nu laudele. – BOILEAU
  • Este mai bine sa te laude altii decat sa te lauzi tu singur. – DEMOCRIT
  • Daca anumite laude ti se par prea mari, socoteste-le lingusiri. – DEMOCRIT
  • Cand lauzi nu dai nimic, recunosti. – N. IORGA
  • Laudand pe cel ce te lauda, te lauzi tot pe tine. – N. IORGA
  • Savarsesti o greseala impotriva politetii cand lauzi peste masura. –LA BRUYERE
  • Ar fi un soi de cruzime sa respingem deopotriva orice fel de laude; se cade sa nu ramanem nepasatori in fata celor care ne vin de la oamenii de treaba, care lauda in noi, cu sinceritate, ce este vrednic de lauda. –LA BRUYERE
  • Dorinta de a merita laudele ce ni se aduc ne intareste virtutea, iar acelea care se aduc spiritului, valorii si frumusetii, contribuie sa le mareasca. –LA ROCHEFOUCAULD
  • A lauda din toata inima actiunile frumoase inseamna, intr-un fel, a participa la ele. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Laudele, cand sunt meritate, trebuie facute public. –J. LOCKE
  • Sa primim cu modestie laudele altora, atunci cand le meritam. – J. LOCKE
  • Trebuie sa te tempereze orice laudarosenie. – A.S. MAKARENKO
  • Cum s-ar putea ca lucrurile acestea sa devina bune numai gratie laudei, ori rele numai in urma criticii? Oare smaraldul isi pierde valoarea sa daca nu este laudat? – MARC AURELIU
  • Cei care merita a fi laudati suporta mai cu usurinta sa fie criticati. – A. POPE
  • Fereste-te de a te lauda singur. –SCHOPENHAUER
  • De buna seama, a fi laudaros inseamna a face caz de calitati inexistente. –TEOFRAST
  • Cei ce te lauda in fata si te barfeste in dos iti este prieten mediocru. –TEOGNIS
  • Nu voi vorbi de rau pe niciun dusman daca este cinstit; nu voi lauda niciun prieten daca este marsav. – TEOGNIS
  • Lauda este cea mai dulce dintre muzici. – XENOFON
 
                                                                                   MANIERE
PROVERB ENGLEZ
  • Manierele il arata pe om.
MAXIME
  • Bunele maniere sunt o traducere a virtutii in limba populara. – FR. BACON
  • Manierele sunt o oglinda in care fiecare isi arata fata. –GOETHE
  • Manierele pe care le neglijam ca pe niste lucruri marunte fac adesea ca oamenii sa te judece in bine sau in rau. O cat de usoara straduinta de a avea maniere placute si civilizate te-ar scuti de aprecierele lor nefavorabile. – LA BLUYERE
  • Este adevarat ca manierele alese deschid calea meritului si-l face placut si ca trebuie sa ai calitati intr-adevar superioare ca sa te impui fara politete. – LA BLUYERE
  • Manierele pline de gratie si politetea cre innsotesc toate faptele noastre, iata ce le infrumuseteaza si le face, intr-adevar, placute. –J. LOCKE
  • Lipsa de maniere se mai poate manifesta si in altfel, si anume prin excesul de ceremonie, adica printr-o staruitoare incapatanare de a coplesi pe cineva cu un respect ce nu i se cuvine si pe care nu poate sa-l primeasca, fara a fi socotit ori ticnit ori nerusinat. – J. LOCKE
  • Invata-i pe copii sa fie modesti si buni si atunci n-o sa le lipseasc niciun fel de maniere, politetea nefiind, intr-adevar, nimic altceva decat grija de a nu arata nici indiferenta si nici dispret fat de nimeni in societate. – J. LOCKE
  • Puteti sa va straduiti oricat tinand fiului vostru cat de multe discursuri despre politete, manierele lui vor fi asa cum va fi socitatea pe care o frecventeaza. – J. LOCKE
  • Manierele intregii societati nu sunt decat o gandire a manierelor care domnesc in camin si nu sunt cu nimic mai bune sau mai rele. – S. SMILES
  • Manierele politicoase nu au prea mare insemnatate daca nu sunt urmate si de fapte la fel. –S. SMILES
  • Orice om poate sa capete bune maniere si acestea depinde, in cea mai mare masura, de noi insine. Depinde de noi sa fim politicosi si indatoritori, pentru acesta nu-i nevoie de nici un ban…Bunele maniere sunt podoaba faptei. – S. SMILES   
                                                                                                 MASA
PROVERB ALBANEZ
  • Sa te fereasca sfantul de locul unde oamenii pranzesc si nu te cheama la masa.
PROVERBE ENGLEZE
  • Mesele prelungite scurteaza viata.
  • O masa buna impaca toata lumea.
PROVERB EVREIESC
  • Fata de masa pusa termina certurile.
PROVERB FRANCEZ
  • Masa este mijlocitoarea prieteniei
PROVERBE ROMANESTI
  • Cand esti poftit la masa pleaca satul de-acasa.
  • Nechematul n-are loc la masa.
  • Pe strain cand il primesti la masa, sa-l cinstesi, intru nimic sa nu-l intristezi.
MAXIME
  • Fiecarui batran trebuie sa-i dam cinstire batranetii, prin sculare, cedarea locului de onoare la masa si ce mai este de acest fel. –ARISTOTEL
  • Rar va vedea cineva o femeie(la ospete) ducand imbucatura la gura sau deschizandu-si buzele atat ca sa i se poata vedea dintii; ea isi vara imbucatura in gura cat se poate mai in taina. –DIMITRIE CANTEMIR
  • Batranii, abtinandu-se de la ospetele cele mai mari, pot insa sa gaseasca placere intr-o masa cumpatata. –CICERO
  • Prea multa hrana naste in suflet suferinta, uitarea si slabirea mintii. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Cumpatatul, la masa, alege cat de putin si din mancare si in bautura, mai rar si fara graba, chiar de la inceput pastrand cuvenitele rastimpuri. El inceteaza cel dintai si nu este patimas. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Norocul ne aduce o masa bogata, cumpatarea una indestulatoare. – DEMOCRIT
  • Cearta si galceava sunt absurde oriunde, dar mai ales la masa n-au ce cauta niciodata. – EPICTET
  • Nu te aseza la masa fara a-ti spala mainile… La masa nu trebuie sa pari tist si nici sa intristezi pe cineva. –ERASM
  • Cand un copil este la masa cu altii mai mari ca el, trebuie sa se serveasca ultimul si dupa ce a fost invitat. – ERASM
  • LA mesele sau la ospetele pe care le oferim altora, in darurile pe care le facem si in placerile pe care le procuram, putem sa facem cum e mai bine sau dupa gustul lor; ultimul procedeu e preferabil. – LA BRUYERE
  • E imposibil sa inveti pe cineva sa manance frumos, daca pe masa nu e intinsa o fata de masa. – A.S. MAKARENKO
  • Masa are oranduiala ei pentru veselie… Celor invitati ai tai, care sunt in slujba, ia painea si mancarea care este inaintea ta si vinul si da-le sa manance si sa bea din mana ta, si dupa ce le-ai dat sa manance, mai adauga-le si cuvant din gura ta. – NEAGOE VODA BASARAB
  • Nu e nicio greutate de a incepe prin a te multumi cu mancarea ce se gaseste pe masa, fara sa murmuri si fara ca prin supararea si ursuzenia ta sa vari in mancarea ta si a prietenilor tai cel mai neplacut dres al mesei: mania. – PLUTARH
  • Profita cand, invitat la o masa esti asezat langa un om de valoare, care stie toate secretele intelepciunii. Sa nu pierzi nici unul din inteleptele sale cuvinte. –TEOGNIS
                                                                                           MASURA
PROVERB FRANCEZ
  • Trebuie sa-ti tunzi oile, iar nu sa le jupoi
PROVERB LATIN
  • Ce-i prea mult e nesanatos.
PROVERBE ROMANESTI
  • Cu ce masura masori, cu aceea ti se va masura
  • Nu masura pe altii cu palma ta.
  • Sarea-i buna lafiertura, insa nu peste masura.
  • Casca gura cat poti inghiti.
  • Ori sa nu bei peste masura, ori sa fugi de bautura.
  • Pedeapsa cu masura ca sa nu-ti aduca ura.
MAXIME
  • O exagerare sau o masura neindestulatoare de mancare si bautura strica sanatatea, pe cand o masura potrivita o produce, intareste si pastreaza. – ARISTOTEL
  • Virtutea si cel virtuos pare a fi, cum s-a spus, masura pentru fiecare om. – ARISTOTEL
  • Lipsa de masura este un rau in toate privintele, dar se vadeste indeosebi cand e vorba de mancare. Asa ca lacomia nu este altceva decat lipsa  de masura, in folosirea hranei. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Eu cred ca cei cumpatati pot sa-si puna masura la vorba, iar de-si ingaduie sa vorbeasca, s-o faca numai ca sa raspunda cu ale sale la intrebari. –CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Noua ne face bine masura pe care totdeauna o chemam ca pe un ajutor pentru viata. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Voiosia se dobandeste prin masura in placeri si prin cumintenie. –DEMOCRIT
  • Cei ce asculta placerile pantecului si uita de masura in mancare, bautura si dragoste au satisfactii putine si de scurta durata, exact cat mananca si beau, pe cata vreme relele ce rezulta din ele sunt considerabile. – DEMOCRIT
  • Nimic nu inalta mai mult in lume decat masura si modestia. – EPICTET
  • Daca intreci masura, faci din lucrul cel mai dorit cel mai nesuferit. – EPICTET
  • Tu sa indragesti munca facuta cu rost si masura. –HESIOD
  • Intinde-te cat ti-e plapuma. – HORATIU
  • Capul mintii e masura si inima ei, cuviinta. – N. IORGA
  • Cumpatare, adica sa manance si sa bea numai dupa trebuinta naturii si nu sa se indoape sau sa se adape peste masura. –KOMENSKY
  • Savarsesti o greseala impotriva politetii cand lauzi peste masura. –LA BLUYERE
  • La orice, tot cu masura, sa scoti cuvantul din gura. – ANTON PANN
  • Cel care s-a deprins sa se potriveasca cu usurinta si masura imprejurarilor, ajunge sa fie foarte placut si indemanatic in legaturile sale cu oamenii. – PLUTARH
  • Orice virtute este intemeiata pe masura. – SENECA
  • Oamenii cinstiti stiu sa pastreze masura in toate. – TEOCNIS   
                                                                              MANCARE(a manca)
PROVERB AFGAN
  • Mananci prea mult, vei tremura ca un peste; mananci prea putin, vei sari ca o gazela.
PROVERB FRANCEZ
  • Cui ii este rusine sa manance, ii este usine sa traiasca.
PROVERB GERMAN
  • Trebuie sa mananci ca un om sanatos si sa bei ca un om bolnav
PROVERB PERSAN
  • Mananca dupa gustul tau si te imbraca dupa gustul altora.
PROVERBE ROMANESTI
  • Vorba putina si mancare putina nu strica niciodata.
  • De unde muncesti de acolo trebuie sa mananci.
  • Nicio boala nu-i mai mare ca boala nesatului.
  • A manca nu e rusine, cand mananci cum se cuvine.
MAXIME
  • Spune-mi ce mananci si-ti voi spune cine esti.- BRILLAT-SAVARIN
  • Lipsa de masura este un rau in toate privintele, dar se vadeste indeosebi cand e vorba de mancare. Asa ca lacomia nu e altceva decat lipsa de masura, in folosirea hranei, iar nesaturarea este o nebuna umblare dupa mancare aleasa, precum umflarea stomacului este pricinuita de nestapanirea lui. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • In mijlocul timpului de ospatare sa nu te asterni la mancare, ca fiarele, pe apucate. Nici sa te pornesti pe prea multa ospatare. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • La mancare, bautura, imbracaminte, locuinta, gospodarie tine-te de strictul necesar. – EPICTET
  • Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci. – MOLIERE
  • Mancarea sa astampere foamea, iar bautura setea; piara pofta care te robeste. – SENECA
  • Se gasesc multi tovarasi de mancare si de bautura, dar prea putini pentru o treba serioasa. – TEOGNIS  
                                                                                           MODESTIE
PROVERB GERMAN
  • Modestia e o podoaba
MAXIME
  • Toti oamenii de mare calitate din istoria lunii au fost oameni modesti. – T. ARGHEZI
  • Nimic nu inalta mai mult in lume decat masura si modestia. – EPICTET
  • In pimul rand copiilor le trebuie modestie. – ERASM
  • Modestia o dobandim numai daca prigonim infumurarea din noi pana in cele mai dosnice unghere. – FR.W. FORSTER
  • Modestia acopera intotdeauna maritul fara insa a-l ascunde. – B. FRANKLIN
  • Modestia e podoaba tanarului. – FR. GRILLPARZER
  • Modestia e o insusire pe care femeile mai mult o lauda decat le place la indragostit. – R. SHERIDAN
  • Omul de onoare traieste modest si plateste cinstit. Nu cauata sa cheltuiasca mai mult decat castiga in realitate si nici nu se ruineaza facand datorii. – S. SMILES    
 
                                                                                          MULTUMIRE
PROVERB FRANCEZ
  • La dar mic, multumire mica.
PROVERB GERMAN
  • Cererea e calda, multumirea rece.
PROVERBE ROMANESTI
  • Mai lesne mortul va grai, decat nerecunoscatorul iti va multumi.
  • Soarele de e soare si tot nu poate incalzi lumea toata.
MAXIME
  • Rob e cel ce lucreaza fara masura, fara tinta si fara multumire. – N. IORGA
  • Nu poti multumi pe toata lumea deodata. – LA FONTAINE
  • Omul intelept pe cat ii daruiesti vorbe bune, cu atat trage foloase si multumeste. – NEAGOE VODA BASARAB
 
                                                                                     MUNCA

PROVERB ALBANEZ
  • Cine munceste castiga
PROVERB FRANCEZ
  • Munca n-a dezonorat niciodata pe cineva.
PROVERB LATIN
  • Munca innobileaza.
PROVERBE ROMANESTI
  • Omul muncitor, ca un pom roditor.
  • Omul harnic,muncitor de paine nu duce dor.
  • Unde toti de obste muncesc, cersetori nu se gasesc.
  • Pamantul rodeste, unde mana munceste.
  • Naduseala scoate boala.
  • Cine da din maini nu se ineaca.
  • De unde muncesti de acolo trebuie sa mananci.
  • Cine munceste adesea si greseste.
  • Invatatura la om comoara si munca cheia ei. Pazest bine cheia, ca sa nu pierzi comoara.
  • Omul din munca sa cand se foloseste, cu mai mare silinta la munca se sirguieste.
  • Piatra care se rostogoleste din loc in loc nu prinde muschi.
  • Foamea se uita la poarta omului muncitor si nu indrazneste sa intre.
PROVERBE GENERALE
  • Cine nu munceste sa nu manance.
  • Intai munca si apoi placerea.
MAXIME
  • Prin munca lui sa aiba ceva si pentru sine. – BOILEAU
  • Pe omul care munceste, care incearca oricat de neindemanatic si de primitiv sa ispraveasca o munca, il veti intampina dandu-i sprijin. – TH. CARLYLE
  • Un om nu este mai mult decat altul, daca nu munceste mai mult decat el. – CERVANTES
  • Nicio arta, nicio stiinta nu este posibila fara munca. – DEMOCRIT
  • Daca nu deprinzi pe copii sa munceasca nu vor invata nici sa citeasca, nici sa scrie, nici muzica, nici gimnastica, nici ceea ce cuprinde intreaga virtute a omului; respectul izvorat din exercitarea tuturor invataturilor de mai sus. –DEMOCRIT
  • Pentru oameni munca este o comoara. – ESOP
  • Munca, ocupatia si activitatea utila sunt secretul principal al fericirii. – GREUZE
  • Nu necinsti munca, caci munca e viata. – B.P. HASDEU
  • Tu sa-ndragesti munca faacuta cu rost si masura. –HESIOD
  • munca plateste, norocul face pomana.  –N. IORGA
  • Munca pentru munca nu oboseste, ci munca pentru stapan si munca pentru termin. –N. IORGA
  • Bine este a-i deprinde – pe copii – la munca, ca sa nu fie trandavi. – KOMENSKY
  • Demnitatea muncitorului nu sta in grandomanie si usurinta, ci in taria lui de vointa si in calitatea muncii ce iese din mainile lui. – F.R. KONDER
  • Cel caruia ii place munca se multumeste cu sine insusi. – LA BRUYERE
  • Munca este o comoara. – LA FONTAINE
  • Munca a fost intodeauna temelia vietii omului, a fericirii si a culturii societatii omenesti. – A.S. MAKARENKO
  • Prin efortul de munca nu se dezvolta numai deprinderile de munca ale omului muncitor si calitatile lui ca tovaras, ci se dezvolta si purtarea lui justa fata de alti oameni. Aceasta este educatia morala. – A.S. MAKARENKO
  • Participarea copilului la munca din familie trebuie sa aiba loc foarte de timpuriu. –A.S. MAKARENKO
  • Nu lucra ca si cum munca te-ar face nenorocit, sau ca sa fii admirat ori compatimit; voieste dimpotiva numai lucrul acesta: sa pui in miscare puterea ta sau s-o opresti dupa cum cere interesul social. – MARC AURELIU
  • Munca care este principalul motot al vietii omenesti, nu consta numai in miscarea bratelor si picioarelor, dar si in modificarile constiintei. – G. MARINESCU
  • Omul este nascut pentu a munci, ca pasarea pentru a zbura. – RABELAIS
  • Munca este alimentul sufletelor nobile. – SENECA
  • Una din cele mai pretioase si mai indemnatoare pilde pe care o putem pune sub ochii tinerimii este aceea a muncii voioase. – S. SMILES
  • Du-te, lenesule, la furnica si vezi munca ei si prinde minte. – SOLOMON
  • Arata-mi ce poti muncii si-ti voi spune cine esti. – STANLEY
  • Munca necurmata toate le invinge. – VERGILIU
  • Un om care nu munceste nu stie sa pretuiasca munca altuia. – AL. VLAHUTA
  • Sfanta munca e aceea ce rasplata-n ea-si gaseste. – AL. VLAHUTA
  • Munca departeaza de la noi trei rele mari: plictiseala, viciul si lipsa. – VOLTAIRE  
                                                                                NUME BUN(renume)
PROVERBE ROMANESTI
  • Numele bun e mai scump decat aurul
  • Un nume bun e ca o mosie.
  • Cine bea pana- la imbatare nume bun in lume n-are.
MAXIME
  • Sa ai grija de nume, ca acesta iti v-a ramane mai mult decat o mie de comori de aur. Viata cea buna are zile nenumarate; iar numele bun in veci ramane. – BEN-SIRAH
  • Renumele este setea tineretii. – BYRON
  • Este cumplit pentru copii sa piarda ajutorul unui parinte, dar fumos sa mosteneasca renumele parintilor. – DEMOSTENE
  • Multi tineri nu banuiesc cata greutate are in viata bunul nume si cum tocmai la inceputul unei cariere puterea tainica a bunului nume poate inrauri in favoarea sau impotriva sa. – FR. W. FORSTER
  • Numele bun este un giuvaer de pret. – SCHILLER
  • Renumele trebuie sa fie mai intai castigat. – SCHOPENHAUER
  • Un nume bun este mai de pret decat bogatia; vaza este mai buna decat argintul si decat aurul. – SOLOMON
  • Incercand sa cuprindem intr-o definitie naravul obrazniciei, am putea spune ca este o nesocotire a bunului nume in vederea unui castig. – TEOFRAST  
 
                                                                                    OASPETE(ospat)
PROVERB CHINEZ
  • primiti pe fiecare cum primiti pe oaspetii de seama.
PROVEB DANEZ
  • Cand exista loc in inima exista si in casa.
PROVERBE ENGLEZE
  • Nu face portile mai mari decat casa.
  • Buna primire e cea mai buna mancare.
PROVERBE FRANCEZE
  • Oaspetele si ploaia dupa trei zile plictisesc.
  • Nu tebuie sa sa mergi niciodata la nunta nechemat.
PROVERB GIORGIAN
  • Oaspetele este de aur dimineata, de argint seara si de arama daca ramane peste noapte.
PROVERB LATIN
  • Dupa trei zile pestele si oaspetele se imput
PROVERBE ROMANESTI
  • De ce are omul patu pereti? Ca sa odihneasca un drumet.
  • Cu vasul gol nu poftiti oaspeti.
  • Dupa trei zile oaspetii se pun la rasnita.
PROVERB TURCESC
  • Oaspetele nu mananca ce gandeste, ci mananca ce gaseste.
MAXIME
  • In mijlocul timpului de oaspatare sa nu te asterni la mancare, ca fiarele, pe apucate, nici sa nu te pornesti pe prea multa ospatare. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Sa avem inima si spiritul ospitalier. – J. JOUBERT
  • Acolo unde gazda nu se scoala pentru a saluta pe oaspete, nu-i spune vorbe prietenoase si nu-i povesteste despre virtuti si vicii, in casa aceea nu calca nimeni. – J. JOUBERT   
 
                                                                                         OBICEI
PROVERB ARAB
  • Obiceiul este al cincilea element in univers.
PROVERBE ROMANESTI
  • Dupa al locului obicei, sa te porti in orice bordei.
  • Cate bordeie, atatea obiceie.
  • Lupul isi pierde maselele, dar nu si obiceiurile.
MAXIME
  • Viata nu este decat un tesut de obiceiuri. – AMIEL
  • Obiceiul este aproape a doua natura. – CICERO
  • Trebuie sa ne acomodam obiceiurilor fiecarei tari. – ERASM
  • E bine cand copilul are rusine, acea rusine care insoteste si pazeste bunele obiceiuri. – ERASM
  • Obiceiul este tiran. – HORATIU
  • Unele legi sunt obiceiuri scrise, altele un program pentu a castiga obiceiuri noi. – N. IORGA
  • Politetea urmeaza datina si obiceiurile mostenite. – LA BRUYERE
  • Sa aratam dupa moda si obiceiurile tarii tot respectul si stima ce se cuvin rangului si conditiei persoanei respective. – J. LOCKE
  • Cine vrea sa schimbe obiceiurile si manierele nu trebuie sa le schimbe prin legi. – MONTESQUIEU
  • Obiceiul constrange natura. – PASCAL
  • Obiceiul este regele lumii, la zei ca si la muritori. – PINDAR
  • Sa nu ne randuim viata si portul dupa moda, ci dupa cum ne invata obiceiurile parintilor nostri. – SENECA
  • Sant obiceiuri care mai bine este sa fie calcate decat urmate. – SHAKESPEARE
  • Obiceiul este facut pentu dispretul inteleptului. – VOLTAIRE    
 
                                                                                     OBISNUINTA(a obisnui)
PROVERB GENERAL
  • Obisnuinta este a doua natura.
MAXIME
  • Virtutea morala o dobandim prin obisnuinta. – ARISTOTEL
  • Nimic nu se potriveste cu puterea vechimii si a obisnuintei. – CICERO
  • Obisnuinta orei exacte este obisnuinta unor exigente precise fata de tine insuti. – A.S. MAKARENKO
  • Obisnuinta unei ocupatii constante si folositoare e, pentru femeie ca si pentru barbat, o conditie esentiala de fericire si de multumire. – S. SMILES
  • Nu numai ca obisnuinta e a doua natura – cum se zice – dar omul nu-i decat o inmanunchere de obisnuinte… Astfel ca, daca ne facem o obisnuinta din cumpatare, nu vom mai putea suferi dezmatul – una din intelepciuni, nu vom mai putea sa ne ingaduim usuratatea. De aici, nevoia de a ne supraveghea cu cea mai mare grija si de a ne impotrivi cu tarie oricarui imbold care ne-ar duce spre o obisnuinta rea… Mai cu seama in tinerete se formeazausor obisnuintele si, o data formate, ele raman pentru tot restul vietii… Dezvatul este mai greu decat invatul. Scoaterea unei rele obisnuinte din viata duhului – e mult mai anevoioasa si mult mai dureroasa decat scoaterea celei mai indaratnice masele. – S. SMILES  
                                                                                           OM(omenie)
PROVERB BASC
  • Muntele n-are nevoie de munte, dar omul are nevoie de om.
PROVERB CHINEZ
  • Omenia este inima omului.
PROVERB ENGLEZ
  • Manierele il arata pe om
PROVERBE LATINESTI
  • Cum e omul, asa e si vorba.
  • Adu-ti aminte ca esti om.
PROVERBE ROMANESTI
  • Omul sfinteste locul.
  • Oricine esti, si oriunde esti si oricum esti adu-ti aminte ca esti om.
  • De om bun si de vreme buna nu te mai saturi.
  • Omul bun e ca painea calda.
  • De omul batran sa nu razi, ca ai sa ajungi ca el.
  • Om mare fara vrajmasi nu este.
  • Cine indrasneste traieste, dar nici multa omenie n-are.
  • Omul de omenie crede omului de omenie
  • Oamenia omenie cere, si cinstea cinste.
  • Omul fara omenie e ca si trupul fara suflet.
  • Omenia-i mai scumpa ca avutia.
MAXIME
  • Omul e rau in doua feluri: cand uraste si cand ucide ca sa ucida. – TUDOR ARGHEZI
  • Se vede omul de buna-cuviinta din faptul ca spune si asculta numai ceea ce se potriveste uni barbat civilizat si nobil. – ARISTOTEL
  • Omul virtuos nu se va rusina, deoarece nu trebuie sa ne rusinam de absurditati care tocmai nu trebuie sa se intample… Omul cinstit nu va face niciodata de buna voie ceva rau. – ARISTOTEL
  • Mai bun este omul care ascunde nebunia sa, decat omul care ascunde intelepciune sa. – BEN -SIRAH
  • Trebuie mai intai ca noi insine sa fim oameni de bine, s-apoi sa cautam pe cei ce se aseamana cu noi. –CICERO
  • Cunosti omul cumsecade si pe cel lipsit de omenie nu numai dupa faptele, ci si dupa dorintele ce le au. – DEMOCRIT
  • Omul nobil este impins totdeauna catre lucruri drepte si legale; de aceea este vesel, ziua si noaptea, puternic si fara griji. – DEMOCRIT
  • Nimic mai presus decat marinimia, bunatatea, omenia si fapta buna. – EPICTET
  • Omul de bine nu se cearta cu nimeni si, pe cat poate, impedica si pe altii. – EPICTET
  • Omul drept se bucura de cea mai deplina pace a spiritului, pe cand cel nedrept este coplesit de nelinisti de tot felul. – EPICUR
  • Oamenii sunt toti frati. – FENELON
  • Poti sa inveti a fi om de temei, daca voiesti. – FR. W. FORSTER
  • In omul intr-adevar discret avem totdeauna prin instinct o incredere nelimitata. – FR. W. FORSTER
  • Omul ingrat nu se bucura de binefacere decat o singura data, pe cand omul recunoscator se bucura de ea totdeauna. – B.FRANKLIN
  • Omul trebuie, in propriul sau interes, sa iubeasca pe ceilalti oameni, fiindca sunt necesari bunei sale stari… Morala ii dovedeste ca dintre toate fiintele cea mai necesara omului este omul. – HOLBACH
  • Oricine va privi pe oameni ca oamenoi nu poate fi decat bun. – N. IORGA
  • Politetea este floarea omenirii. Cine nu este destul de politicos nu este destul de omenesc. – J. JOUBERT
  • Fiti cinstiti si plini de omenie! Si daca imi spuneti: „Ce vom avea mai mult?’ eu va voi raspunde: „Omenie si cinste”. – LA BLUYERE
  • Omul cel mai desavarsit ar fi acela care ar parasi cercul oamenilor, neintinat de minciuna, de ipocrizie, de desfranare si de conventionalism. – MARC AURELIU
  • Omul bun ramane intoeauna incepator. – MARTIAL
  • Om mare est cel care nu si-a pierdut inima sa de copil. – MENCIUS
  • Nu invatam pe oameni a fi oameni de treaba, dar ii invatam toate acele lucruri; si totusi ei nu se lauda decat cu lucruri pe care nu le invata. – PASCAL
  • Omul este masura tuturor lucrurilor. – PROTRAGORA
  • Dreptatea este omeneasca, cu totul omeneasca, nimic decat omeneasca. – P.J. PROUDHON
  • Cat timp suntem printre oameni, trebuie sa ne purtam omeneste. – SENECA
  • Omul vesel isi creeaza o lume vesela, iar cel intunecat o lume intunecata. – SENECA
  • Oamenii cumsecade sunt sever criticati de unii, laudati de altii; despre oamenii de nimic, nimic. – TEOGNIS
  • Sunt om: nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain. – TERENTIU
  • Dar ce e omul, care, decat o nesfarsita silinta spre mai bine? – AL. VLAHUTA
                                                                                   PARINTI SI COPII
PROVERB AFRICAN
  • Cel care a refuzat sa inteleaga ce i-a adus mama va intelege ceea ce ii va spune nenorocirea.
PROVERB CHINEZ
  • Un tata va avea copii buni; o mama ingaduitoare va avea copii rai.
PROVERB DANEZ
  • Copii mici, griji mici; copii mari, griji mari.
PROVERB FRANCEZ
  • Parinti prea buni pricinuiesc pieirea copiilor.
PROVERB INDIAN
  • Nu exista templu mai frumos ca o mama.
PROVERB LATIN
  • Precum e tatal asa-i si fiul
PROVERB LIBANEZ
  • Pentru parinti, copilul ramane tot copil, chiar daca devine conducatorul unei tari.
PROVERB PERSAN
  • Parinti, crutati lacrimile fiilor vostri in tinerete lor, daca vreti sa vi le verse la mormant.
PROVERBE ROMANESTI
  • Mangaie copilul numai cand doarme.
  • Nu-l rasfata pe copil, ca sa nu-l plangi cu amar.
  • Ca mila de la parinti nu-i nimic in lumea asta.
  • Ce a facut mama si tata, o sa faca fiul si fiica.
  • Si cioara isi lauda puii.
  • Fiecare parinte isi iubeste copilul.
  • Parintii numai cu un copil, ca orbul cu un ochi.
  • Mai bine sa lasi copiilor crestere buna decat aur.
  • De la muma spanzura cele dintai naravuri al copiilor.
PROVERB RUSESC
  • Iubirea unei mame intrece adancurile oceanului.
PROVERB SARBESC
  • Fiecare vrea sa fie superior vecinului si inferior fiului sau.
PROVERB DIN S.U.A.
  • Mana care misca leaganul guverneaza lumea.
MAXIME
  • Cel ce cearta pe fiul sau, folos va avea de la el, si intre cei cunoscuti se va lauda pentru el. – BEN-SIRAH
  • Este mult mai usor fiului de a cere tatalui, decat tatalui sa ceara fiului. – AUG. BRIZEUX
  • Fiecare parinte isi recunoaste totdeauna fiul ca fiu al sau, fie ca are sau nu talent. – CONFUCIUS
  • Cumintenia tatalui este cea mai frumoasa pilda pentru copii. – DEMOCRIT
  • Natura a sadit acele foarte puternice scantei ale dragostei parintesti, pentru ca parintii sa iubeasca chiar ceea ce nu au vazut inca. La aceasta a adaugat dragostea corespunzatoare a copiilor fat de parinti. – ERASM
  • Sileste-te din rasputeri sa fii tu insuti ceea ce ai vrea sa fie copilul tau. – ER.W. FORSTER
  • Prima lectie pe care o dai copilului tau sa fie ascultarea; a doua va fi ceea ce vei dori. – B. FRANKLIN
  • Numai tatal nu invidiaza talentul fiului sau. – GOETHE
  • Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tai. Macar atat ar trebui sa te indemne a le face. – N. IORGA
  • Grija principala a parintilor va fi sa ingrijeasca de sanatatea si vitalitatea copiilor.- KOMENSKY
  • Daca vreti sa fie respectuos – copilul – fata de dv. infiltrati-i acest lucru inca din copilarie, iar pe masura ce se apropie mai mult de maturitate, admiteti-l din ce in ce mai mult in intimitatea dv. – J. LOCKE
  • Ar fi necesar ca parintii sa-si obisnuiasca fiii cu toate persoanele straine care le vin in casa si, in masura posibilului, sa-i puna in legatura cu oameni talentati si bine-crescuti. – J. LOCKE
  • Daca un copil isi marturiseste greseala fara inconjur, laudati-l pentu sinceritatea de care a dat dovada si iertati-i greseala, oricat de mare ar fi ea. – J. LOCKE
  • Puteti sa va straduiti oricat tinand fiului vostru cat mai multe discursuri despre politete, manierele lui vor fi asa cum va fi societatea pe care o frecventeaza. – J. LOCKE
  • Cel care doreste fericirea fetei sale sa nu-i dea un barbat care nu-i place, chiar daca-i chipes. – Panciatranta
  • Copilul se invata, cand nu se rasfata. –ANTON PANN
  • Un tata are doua vieti; pe a sa si pe a fiului sau. – J. RENARD
  • Un parinte creste zece copii, dar zece copii nu sunt in stare sa ingrijeasca un parinte. – J.P.RICHTER
  • S-a constatat ca, in czul cand tatal apuca pe cai gresite, dar mama tine strans familia in jurul ei, copii se poarta frumos in viata. In cazul cand mama e aceea care greseste, dar tatal conduce destoinic familia, copii reusesc rar sa realizeze ceva in viata de toate zilele. – S. SMILES
  • Vedem caracterul parintilor reproducandu-se in copiii lor si pildele de dragoste, de disciplina, de munca, de stapanire de sine pe care ei le-au dat in fie ce zi traind si lucrand inca atunci cand ceea ce s-a invatat pe dinafara a fost uitat de mult.-S. SMILES
  • Greseala tatalui nu trebuie niciodata sa vatame pe fiu. – PUBLIUS SYRUS   
 
                                                                             PILDA
MAXIME
  • Nu trece cu vederea vorbele inteleptilor, ci la pildele lor opreste-te. – BEN-SIRAH
  • Oare exemplul nu inseamna nimic? Pilda este totul. Ea este scoala omenirii, iar aceasta nu va invata nimic decat prin ea. – BURKE
  • Numai celor directe, celor blande si celor mai cu intelepciune le ramane lauda, fericire de buna pomenire si pilda folositoare celor buni si intelepti.- STOLNICU C. CANTACUZINO
  • Raii de la cele rele iau pilda, pentru ca mai curand sa se strice si sa piara. –STOLNICU C. CANTACUZINO
  • Cumintenia tatalui este cea mai frumoasa pida pentru copii. – DEMOCRIT
  • Arata-te pe tine in toate pilda de fapte bune. – PAVEL DIN TARS
  • Cuvintele si pildele influenteaza tineretea in bine ca si in rau. – S. SMiLES
  • Pildei, nu poruncii i se da ascultare. –  S. SMiLES
  • Una din cele mai pretioase si mai indemanatoare pilde pe care o putem pune sub ochii tinerimii este aceea a muncii voioase. –  S. SMiLES
  • Pildele rele strica moravurile bune. – TERTULIAN  
 
                                                                                  PODOABA
PROVERBE ROMANESTI
  • Haina pentru imbracaminte, iar nu pentru podoaba, ca te arata de papusa.
  • Nu in haine scumpe podobia sa ti-o arati, ci in haine curate, fie si mai scapatate.
MAXIME
  • Podoabele nu fac frumos, ci mai frumos. – N. IORGA
  • Cu cat te gatesti mai mult , cu ata te arati ca-ti lipseste mai mult pentru a fi ca aceia care nu se gatesc. – N. IORGA
  • Femeile in imbracaminte cuviincioasa sa se impodobeasca cu sfiala si cu cumintenie, nu cu impletituri de par sau cu aur, sau cu margaritare, sau cu vesminte scumpe, ci cu fapte bune. – PAVEL DIN TARS    
 
                                                                                     POLITETE
PROVERB FRANCEZ
  • Claritatea este politetea profesorilor.
PROVERB INDIAN
  • Florii i se cere parfum si omului politete.
PROVERB LIBANEZ
  • Mai bine un diavol politicos decat un sfant grosolan.
PROVERB ROMANESC
  • Ceea ce ti-e nu-ti place, altuia nu face.
PROVERBE GENERALE
  • Politetea este cheia de aur care deschide toate portile.
  • Politetea nu costa nimic.
MAXIME
  • Politetea, curatenia, dragostea de pamantul in care dorm stramosii: un ideal comun fac societatea armonioasa si puternica. – DR. ALEXIS CARREL
  • In politete exista farmec si folos. – EURIPIDE
  • A umbla cu bagare de seama cu fata de masa, cu paharele, cu cestile, cu hainele, a te purta politicos si cavalereste cu oamenii sunt mijloace spornice de educatie. – FR.W. FORSTER
  • Politetea este floarea omeniei. Cine nu este destul de politicos nu este destul de omenos.- J. JOUBERT
  • Mi se pare ca esenta politetii consta in grija pe care trebuie s-o avem ca, prin spusele si prin manierele noastre, ceilalti oameni sa fie multumiti de noi si de ei insisi… Politetea urmeaza datine si obiceiurile mostenite. – LA BLUYERE
  • Ar trebui sa ne dam osteneala sa cumpanim daca aceeasi minte care ne ajuta sa obtinem progrese atat de mari in stiinta, care ne ajuta sa gandim, sa judecam, sa vorbim si sa scriem bine ne-ar putea ajuta sa fim si politicosi. Pentru eleganta manierelor nu trebuie sa ai cine stie ce valoare; dar e nevoie de o mare capacitate pentru eleganta spiritului. – LA BLUYERE
  • Politetea spiritului consta in a gandi lucruri oneste si delicate. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Cinstea si dreptatea arata siguranta societatii; bunatatea si binefacerea ii sunt de folos; blandetea si politetea ii fac viata placuta. – G.E. LESSING
  • Un caracter prietenos si politicos, oriunde l-am intalni nu poate decat sa placa. – J. LOCKE
  • Adevarata politete consta in a arata bunavointa oamenilor. – J.J.ROUSSEAU
  • Politetea e prudenta;prin urmare nepolitetea e prostie, fiindca iti face fara nicio trebuinta si cu dinadins dusman, ceea ce este o purtare tot asa de smintita ca si cand ti-ai pune foc casei. Politetea este ca fisele la jocul de carti, o moneda stiuta falsa. A fi zgarcit cu ea dovedeste nechibzuinta, a o risipi dovedeste minte… Cine insa impinge politetea pana a-si jertfi interesele reale, seamana cu cel ce ar da monede de aur in loc de fise. Precum ceara, care din fire este si nemladioasa,se inmoaie la caldura, asa incat primeste orice forma, tot astfel putem prin ceva politete si amabilitate sa aducem si pe oamenii indaratnici si rauvoitori sa fie flexibili si indatoritori. Asadar politetea este pentru oameni ceea ce este caldura pentru ceara. – SCHOPENHAUER
  • Scoala adevarata a politetei este caminul, iar profesorul cel mai bun este femeia. – S. SMILES
  • Cauta a fi binevoitor, tolerant, filantrop, generos, marinimos, caritabil, plin de politete, larg in idei, deschis la noutate. –TUDOR VIANU
  • Politetea este pentru suflet ceea ce este gratia pentru fata. Ea este icoana blanda a bunatatii si aceasta bunatate ne e scumpa tuturor. – VOLTAIRE
                                                                                           
                                                                                   POVATA
PROVERB ROMANESC
  • Buna povata invata
MAXIME
  • Povatuirea este necesara si trebuie sa fie prudenta si la timp potrivit. – KOMENSKY
  • Povete ia, dar judeca tu insuti. – SHAKESPEARE
  • Caci povata este un sfetnic si legea o lumina, iar indemnurile care dau invatatura sunt cale vietii. – SOLOMON
  • Asculta sfatul si primeste povata, ca sa fii intelept toata viata. – SOLOMON  
                                                                                PRIETENIE
PROVERBE ALBANEZE
  • Iubeste-ti prietenul cu toate defecte sale.
  • Mai bine fara prieteni decat cu prieteni rai.
  • Prietenul bun, poarta raiului.
PROVERB ARAB
  • Ce nu vrei sa stie dusmanul nu spune prietenului.
PROVERB ENGLEZ
  • Prietenia creste vizitand pe prieteni, dar mai rar.
PROVERBE FRANCEZE
  • Prietenii prietenilor nostri sunt prietenii nostri.
  • Cine nu este supus parintilor sai nu este sincer si credincios nici cu prietenii.
  • Micile daruri intretin prietenia.
  • Prieten la imprumutare, dusman la inapoiere.
  • Masa este mijlocitoarea prieteniei.
PROVERBE INDIENE
  • Niciun prieten ca un frate; niciun dusman ca un frate.
  • Banii sunt toporul care separa prietenii nedespartiti.
PROVERB LATIN
  • Prietenul neamului omenesc(adica al nimanui)
PROVERBE ROMANESTI
  • Pe multi prieteni in lume, ii facem dusmani prin glume.
  • LA nevoie se cunoaste prietenul.
  • Un prieten face mai mult decat o punga de bani.
  • Vremea pe prieten, ca focul pe aur, in adevar il arata.
  • Cei mai multi sunt prieteni e masa, iar nu de nevoi.
  • Ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni.
  • Fereste-ma Doamne, de prieteni ca de dusmani ma pazesc eu.
PROVERB RUSESC
  • Avem trei prieteni siguri: tatal, mama si femeia credincioasa.
PROVERB SCOTIAN
  • Puteti trai fara prieteni, dar nu fara vecini.
PROVERB TURCESC
  • Vrajmasul intelept e mai bun decat pietenul fara mente.
PROVERBE GENERALE
  • Un prieten e greu sa-l gasesti si mai usor sa-l pierzi.
  • Prieteni si carti sa ai putini dar buni.
MAXIME
  • Sa aveti multi prieteni si putine destainuiri. – APOLONIU DIN TIANA
  • Egalitatea este sufletul prieteniei. – ARISTOTEL
  • Prietenul tuturor nu e prietenul nimanui. – ARISTOTEL
  • Nu-ti cunosti prietenul decat dupa ce ai mancat multa sare cu el… Prieten in sensul prieteniei perfecte nu poate fi cineva ca multi. – ARISTOTEL
  • Numim prieten pe acela care ne doreste si face binele. – ARISTOTEL
  • Prietenia intre oameni rai devine o comunitate in rele. – ARISTOTEL
  • Trebuie sa se poarte cu prietenii, cum doreste sa se poarte ei cu el. –ARISTOTEL
  • Se castiga mai mult prin prietenie si cumpatare decat prin teama. – BEN JONSON
  • Nu parasi pe prietenul cel vechi, caci cel nou nu este asemenea lui. – BEN – SIRAH
  • Prietenia nu este alt lucru decat deplina intelegere asupra tuturor lucrurilor divine si umane unita cu unsentiment de bunavointa si de iubire, si imi pare ca, afara de intelepciune, oamenii n-au primit nimic mai bun de la zei. – CICERO
  • Pe prietenul sigur il cunosti in imprejurari nesigure – CICERO
  • Prietenul este un al doilea eu. – CICERO
  • Prietenia fiind bazata pe stima, este greu sa poata fi durabila, cand cineva pierde dreptul la stima. – CICERO
  • Scoateti respectul din prietenie si-i veti lua cea mai frumoasa podoaba. –CICERO
  • Prietenia unui singur om inteligent este mai de pret decat a tuturor prostilor impreuna. –DEMOCRIT
  • Nu marita sa traiasca cel ce nu are cel putin un prieten adevarat. – DEMOCRIT
  • Nu ne sunt prieteni toti aceia  cu care ne inrudim, ci numai aceia cu care avem interese comune. – DEMOCRIT
  • Prietenia se infiripeaza intre oameni cu o fire asemanatoare. –DEMOCRIT
  • Cand iti faci un nou prieten , nu uita de cel vechi. – ERASM
  • Intre prietenii adevarati totul este comun. – EURIPIDE
  • Copiii trebuie sa aiba prieteni pe colegi, nu pe parinti si pe profesori. Acestia din urma nu trebuie sa le fie decat calauze. – J. JOUBERT
  • Nu exista placere asemanatoare cu aceea de a intalni un vechi prieten. – RUDYARD KIPLING
  • Un caracter prietenos si politicos, oricand l-am intalni, nu poate decat sa placa. – J. LOCKE
  • Fericit cel care a intalnit un prieten vrednic de acest nume. – MENANDRU
  • Inteleptii, chiar cand au de toate, trebuie sa-si faca prieteni. – Panciatantra
  • Sase semne are prietenia: da si primeste, se destainuieste si intreaba, se ospateaza si da sa manance. – Panciatantra
  • Prietenia este o faternitate si , in sensul  sau cel mai inalt, un frumos odeal al faternitatii. – SILVIO PELLICO
  • Prietenul cel adevarat iubeste in orice vreme, iar in nenorocire el e ca un frate. – SOLOMON
  • Prietenia ne gaseste sau ne face egali. – PUBLIUS SYRUS
  • Priveste cu interes constructiv catre lucruei si cu prietenie catre oameni. – TUDOR VIANIU
  • Daca prietenii mei sunt fericiti, eu voi fi mai putin nenorocit. – VOLTAIRE.
                                                                             PUNCTUALITATE
PROVERB ALBANEZ
  • Mai bine asteapta, dacat sa te astepte.
PROVERB LATIN
  • Cei care vin tarziu la masa nu mai gasesc decat oasele.
PROVERB ROMANESC
  • Celui ce vine tarziu la masa sa i se atarne lingurile de gat.
MAXIME
  • Punctualitatea e nu numai un exercitiu al vointei, ci si al caracterului. E fagaduiala implinita, e lealitate, e cuvantul de onoare respectat. – FR.W.FORSTER
  • Randuiala, increderea, punctualitatea, credinta, exactitatea, cinstea sunt factori economici de mana intai. – FR.W.FORSTER
  • Pentru reusita unui tanar,in afara de activitate si economie, nicio alta insusire nu e asa de pretioasa ca punctualitatea si cinstea in toate treburile sale. – B. FRANKLIN
  • Punctualitatea sefului si cea a subalternului sa devina una si aceeasi trasatura morala. – A.S. MAKARENKO
  • Femeia ca si barbatul nepunctual provoaca suparari, fiindca isi bat joc de timp si prilejuiesc celor care au legaturi cu ei neplacerea de a gandi ca nu inseamna nimic pentru ei, din moment ce nu merita atata atentie ca sa fie punctual. – S. SMILES
  • Perfectiunea unei pendule nu este de a merge repede, ci regulat. – VAUVENARGUES    
                                                                                     PURTARE(a se purta)
PROVERBE ROMANESTI
  • Pretul omului sta in iscusinta duhului sau si in cinstea purtarii sale.
  • Ori te porti cum ti-e vorba, ori vorbesti cu ti-e portul.
MAXIME
  • Nimic nu caracterizeaza mai bine un om ca modul cum se poarta cu cei prosti. – AMIEL
  • Trebuie sa se poarte cu prietenii, cum doreste sa se poarte cu el. – ARISTOTEL
  • Judecati pe altiii ca pe voi insiva si purtati-va cu ei precum voiti sa se poarte ei cu voi. –CONFUCIUS
  • Nu te increde in toata lumea, ci numai in cei vrednici; primul procedeu e o prostie, al doilea o purtare inteligenta. – DEMOCRIT
  • O purtare frumoasa este mai utila decat o statura fumoasa; ea te face sa resimti mai multa placere decat statuile si picturile; este cea mai frumoasa dintre arte. – EMERSON
  • Fixeaza-ti in minte o regula si un ideal de purtare, carora sa te conformezi riguros atat in singuratate cat si intre oameni. – EPICTET
  • Omul trebuie sa-si oranduiasca purtarea, gesturile ca si inteligenta. – ERASM
  • Se poate da un bun sfat, nu insa si o buna purtare. – B. FRANKLIN
  • Nu te purta cu fiecare om dupa cum e dansul, ci dupa cum esti tu. Uneori e mai primejdios, totdeauna e mai vrednic. – N. IORGA
  • O purtare frumoasa este mai placuta la oamenii nevinovati. – J. JOUBERT
  • Dam sfaturi, insa nu si exemple care sa inspire purtarea. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Ii face bucurie unui om faptul de a se purta cu adevarat omeneste. Insa purtarea cu adevarat omeneasca este buna-cuviinta fata de oameni. – MARC AURELIU
  • Pentru a trai in lume, trebuie sa stii sa te porti cu oamenii. – J. J. ROUSEAU
  • Purtarea frumoasa iti harazeste intocmai ca oricare alta arta clipe placute, dar poate fi adoptata intocmai ca si o haina, dupa cum se poate adopta si o virtute pe care n-o ai. Este semnul exterior al unei vieti cum se cuvine, dar poate fi numai superficiala. – S. SMILES
  • Purtarea frumoasa, politetea, eleganta manierelor sunt calitati, fara indoiala, sa fie cultivate, cu toate acestea, nu in dauna cinstei, sinceritatii si iubirii de adevar. – S. SMILES
  • Deprinde pe tanar cu purtarea pe care trebuie s-o aiba; chiar cand va imbatrani nu se va abate de la ea. – SOLOMON   
                                                                                            RABDARE
PROVERBE ALBANEZE
  • Lemnul se usuca, piatra crapa, insa omul rabda.
PROVERB CHINEZ
  • Cu timp si rabdare, frunzele de dud devin borngic
PROVERB FRANCEZ
  • Totul vine la timp pentru cel ce stie sa astepte.
PROVERBE ROMANESTI
  • Cu rabdare la necaz, niciun leac mai bun.
  • Cu rabdarea treci marea, ca raul nici paraul.
MAXIME
  • Geniul nu-i altceva decat o mare dispozitie pentru rabdare. – BUFFON
  • La toate greutatile vietii tale cauta in tine puterea cu care sa le poti tine piept. La ispita frumusetii tu ai infranarea; la greutatea muncii, curajul; la vorba rea, rabdarea. Si cand ai ajuns la aceasta deprindere, nimic nu mai poate rezista in calea ta. – EPICTET
  • Ai facut mult daca te-ai obisnuit cu rabdarea. – HORATIU
  • Sacul rabdarii trebuie cusut. – K. MAGAO
  • Oamenii sunt aici pe pamant spre binele semenilor lor, deci, ori invata-i, ori rabda-i. – MARC AURELIU
  • Cu rabdare si tacere se face agurida miere. – ANTON PANN
  • Rabdarea este amara, dar rodul sau este dulce. – J. J. ROUSSEAU
  • Sufletele mari rabda in tacere. – SCHILLER
  • Munca trezeste si educa ascultarea, stapanirea de sine, atentia, siguranta si rabdarea. – S. SMILES
  • Sunt oameni, care din cauza lipsei modestiei lupta viata intreaga cu greutati imaginare, in timp ce altii care sunt poate mai putin dotati reusesc sa ajunga departe in viata numai prin rabdare, buna dispozitie si stapanire de sine. – S. SMILES
  • Rabdarea este pentru suflet ca o comoara ascunsa. – PUBLIUS SYRUS
  • Rabdarea este arta de a spera. – VAUVENARGUES
  • Nu ingadui ca pamantul sa fie mai rabdator decat tine, fie cand il ara pentru grau, fie cand il bat pentru drum. – N. VELIMIROVICI  
                                                                                       RASPLATA(a rasplati)
PROVERB FRANCEZ
  • Virtutea poarta in sine rasplata sa.
PROVERBE ROMANESTI
  • Dupa fapta si rasplata.
  • Rau faci, rau gasesti.
  • Bine faci, bine gasesti.
  • Cine seamana vant culege furtuna.
  • Nu tulbura fantana ce te-a indestulat.
  • Ceea ce vei semana, aceia vei secera.
  • Si cel mai mic poate rasplati cu bine si cu rau.
  • Pentru o fapta buna nu astepta rasplata.
  • Binele cu bine se rasplateste.
  • Cine fura isi ia rasplata.
  • Nicio fapta fara rasplata.
MAXIME
  • Primeste binefacerile, dar numai cu gandul ca le vei rasplati cu altele mai mari. – DEMOCRIT
  • Cand faci un bine ia aminte pentru cine te ostenesti, sa nu fie un nemernic si sa-ti rasplateasca binele cu rau. – DEMOCRIT
  • Nu este binefacator acel ce asteapta sa fie rasplatit, ci numai acela care se hotaraste sa faca binele fara sa mai astepte vreo rasplata. – DEMOCRIT
  • Ce mai vrei cand ai facut un bine unui om? Nu-ti este oare de ajuns, ca ai savarsit o fapta potrivita naturii tale, ce mai pretinzi si o rasplata? – MARC AURELIU
  • Cel ce rasplateste cu rau pentru bine, nu va vedea departandu-se nenorocirea din casa lui. – SOLOMON  
                                                                            RECUNOSTINTA(a fi recunoscator)
PROVERB ALBANEZ
  • In fantana din care bei nu scuipa.
PROVERB ARAB
  • Recunostinta imbraca trei forme: un sentiment din adancul inimii, o expresie de multumire si un dar intors.
PROVERB ROMANESC
  • Recunostinta, datoria cea mare.
PROVERB GENERAL
  • Recunostinta este floare rara.
MAXIME
  • Omul ingrat nu se bucura de binefacere decat o singura data, pe cand omul recunoscator se bucura de ea totdeauna. – B. FRANKLIN
  • Dobanda imprumuturilor sufletesti trebuie sa fie recunostinta. – N. IORGA
  • Nu fata de toti iti e ingaduit sa fii recunoscator in acelasi fel. – N. IORGA
  • Recunostinta e inainte de toate o datorie catre tine. – N. IORGA
  • O vie recunostinta este legata de o mare simpatie si prietenie fata de fiinta care ne indatoreaza. – LA BRUYERE
  • Fructul cel mai placut din lume este recunostinta. – MENANDRU
  • Dar  si cel ce primeste vreun bine trebuieste, dupa dreapta datorie, recunoscator sa fie. – ANTON PANN  
 
                                                                                     RESPECT(a respecta)
MAXIME
  • Scoate-ti respectul din prietenie si-i veti lua cea mai frumoasa podoaba. – CICERO
  • Cand copii sunt lasati sa faca orice, in loc sa invete, ei nu deprind nici cititul, nici muzica, nici gimnastica si nici bunul obicei care pastreaza in chipul cel mai desavarsit virtutea: respectul. Fara indoiala, respectul ia nastere din toate acestea. – DEMOCRIT
  • Respectuosul este totdeauna vrednic de stima. – J. JOUBERT
  • Respectam fara voia noastra pe cei pe care ii vedem respectati. – J. JOUBERT
  • Omul de caracter est si respectuos… Respectul este absolut necesar pentru fericirea indivizilor, a familiei, a statului. – S. SMILES
  • Cine vrea sa fie respectat, trebuie sa respecte la randu-i individualitatea celor in jur. – S. SMILES
  • Lipsa de respect pentru semeni poate fi manifestata in numeroase feluri, spre exemplu, printro imbracaminte neglijenta, prin necuratenie sau prin obiceiuri respingatoare. – S. SMILES   
                                                                                      SALUT(a saluta)
PROVERBE ROMANESTI
  • Buna ziua caciula, ca stapanul n-are gura.
  • Salutul intre doi dusmani este primul semn al impacarii..
MAXIME
  • Vad salutari reciproce, pline de amabilitate, imbratisari prietenesti, banchete pline de veselie, si celelte forme de politete. – ERASM
  • Saluta un om mare, nu descoperindu-ti capul, ci descoperindu-ti cugetul. – N. IORGA
  • Acolo unde gazda nu se scoala pentu a saluta pe oaspete, nu-i spune vorbe prietenoase si nu-i povesteste despre virtuti si vicii, in casa aceea nu calca nimeni. – Panciatantra
  • Nicio indoiala ca se poate numi amabil acela care vazandu-te te saluta de la distanta. – TEOFRAST  
 
                                                                                              SECRET
PROVERBE ARABE
  • Daca-mi ascund secretul, il tin eu pe el; daca-l spun, ma tine el pe mine.
  • Ce nu vrei sa stie dusmanul, nu spune prietenului.
PROVERB ITALIAN
  • Ce se vorbeste la masa trebuie sa ramana invelit in fat de masa.
PROVERBE ROMANESTI
  • Sa nu spui la nimenea ce ai la inima.
  • Ce spui la ureche in padure se aude.
PROVERB GENERAL
  • Sa nu stie mana stanga ce face dreapta.
MAXIME
  • Cu o speciala rigoare trebuie sa ne deprindem la asa-zisa discretie; adica a pastra cu o absoluta tacere secretele ce ne sunt incredintate, care daca ar fi descoperite ar pricinui altora o paguba. – FR.W. FORSTER
  • Nimic nu apasa mai greu ca un secret. – LA FONTAINE
  • Cum pretindem ca altul sa poata sa ne pastreze secretul, cand noi insine nu-l putem pastra. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Una dintre marile fericiri ale vietii este prietenia si una dintre fericirile prieteniei este aceea de a avea cui sa incredintezi un secret. – AL. MANZONI
  • Prietenul cel mai devotat nu vorbeste despre lucrurile pe care nu le cunoaste. – ALFRED DE MUSSET
  • Trebuie sa privim toate afacerile noastre personale ca un secret si sa nu tadam nici cunoscutilor nostri celor intimi mai mult decat pot descoperi cu ochii lor. – SCHOPENHAUER
  • Daca voiti sa vi se pastreze secretul, pastrati-l voi insiva. – SENECA
  • Ceea ce vrei sa tii secret nu spune nimanui. – PUBLIUS SYRUS
 
                                                                                SERIOZITATE
MAXIME
  • Seriozitatea o numim mai buna decat gluma si veselia. – ARISTOTEL
  • Nu ne maniem p cei care sunt seriosi cu noi. – ARISTOTEL
  • Trebuia sa se arate seriozitate pe fata, caci ea indeparteaza pe cei ce ar incerca sa barfeasca. Seriozitatea este in stare sa inlature pornirile spre obraznicie, numai din pivire. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Numai cel serios este cu adevarat bun si frumos. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Ne place batranul care stie sa imbine in discutie seriozitatea si gluma. – DEMOCRIT
  • A deprinde pe copii cu serizitatea nu este greu, caci ei singuri cu bucurie se apuca de orice li se ofera. – KOMENSKY
  • Cu cat un om este mai in stare de a fi serios, cu atat poate sa rada mai bine. – SCHOPENHAUER
                                                                          SFAT(a sfatui)
PROVERB ITALIAN
  • Sarea si sfatul nu se dau decat celui care le cere.
PROVERBE ROMANESTI
  • Sfatul dupa fapta e manta dupa ploaie.
  • Sfatul celor tineri, ca soarele de iarna, mult lumineaza, dar putin incalzeste.
PROVERB SPANIOL
  • Diamantele au preturile lor, dar un sfat bun, nu.
MAXIME
  • Buna sfatuire este un fel de consultare, iar cine se consulta cerceteaza si conchide. – ARISTOTEL
  • Singurul sfat care place este timpul. – FR. BACON
  • Chiar prostul cateodata te poate sfatui. – BOILEAU
  • Sfaturile bune ne sunt de trebuinta. – ANTIOH CANTEMIR
  • Ca in lume om n-au nascut pana acum ca acela, sa nu trebuiasca voroava cu sfat. – MIRON COSTIN
  • Nu sfaturile, ci intamplarile nenorocite dau de invatat celor prosti. – DEMOCRIT
  • Mai bine sfatuieste decat sa ocarasti. Caci sfatul este bland si prietenos, iar ocara aspra si taioasa. De aceea sfatul indreapta, iar ocara indarjeste. – EPICTET
  • Nu da sfaturi, afara numai daca esti rugat. – ERASM
  • Sfatul cel rau e mai rau pentru acela ce-l pune in cale. – HESIOD
  • Acel ce nici singu nu cugeta, nici nu asculta sfatul venit de la altul este un om de nimic. – HESIOD
  • Cel mai bun sfat e acela pe care-l urmeaza si cine ti-l da. – N. IORGA
  • De ar fi la o mie de sfaturi si un singur ajutor, lumea ar fi plina de fericiti. – N. IORGA
  • A educa tinerimea cu ingrijire, inseamna a lua dispozitiuni, ca sufletele ei sa fie ferite de ispitele lumii si ca samanta virtutii pusa in ele sa ajunga la dezvoltare infloritoare, prin neincetate sfaturi si prin exemple. – KOMENSKY
  • Nimic nu se da cu atata darnicie ca sfaturile. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Daca cineva greseste, sfatuieste-l cu bunatate si arata-i cu blandete greselile sale. – MARC AURELIU
  • Niciodata mania n-a sfatuit bine. – MENANDRU
  • Sfatul dat unor nebuni in furie nu-i linisteste. Nu trebuie sa dea sfaturi orisicine. – Panciatantra
  • A sfatui este aproape a a juta. – PLAUT
  • Cine s-a nascut pe lume pentu a sfatui cu inima curata oamenii asupra lucrurilor celor mai insemnate are mare noroc, daca scapa teafar. – SCHOPENHAUER
  • Cat de mare bine este cand poti gasi o inima pregatita, careia sa-i incredintezi in liniste toate tainele tale…al carui sfat sa te lamureasca. –SENECA
  • Asculta sfatul tuturor, dar evita de a-ti da parerea. – SHAKESPEARE
  • O influenta fericita, un semn facut la timpul sau sfatul binevoitor al unui preten cinstit, poate da vietii unui tanar o educatie fundamental noua. – S. SMILES
  • Asculta sfatul si primeste povata, ca sa fii intelept toata viata. – SOLOMON   
                                                                     SIMPLITATE
MAXIME
  • Ce este simplu, cum arata si numele, nu iese din marginile sale, nici nu se ingamfa, nici nu innebuneste dupa ceva, ci totul este statornic, limpede si acelasi si nu-i de prisos nimic. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Simplitatea este o infatisare straina de lucruri de prisos. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Spiritele simple si sincere nu se inseala niciodata decat pe jumatate. – J. JOUBERT
  • Simplitatea n-a stricat niciodata gustul. – J. JOUBERT
  • Cele mai mari lucruri n-au nevoie de altceva decat sa fie spuse cu simplitate: emfaza le dauneaza. – LA BRUYERE
  • Simplitatea, care ar trebui sa fie o calitate naturala, are adesea nevoie de studiu pentu a fi dbandita. – LA ROCHEFOUCAULD
  • O, educatie a omenirii, spre acest sens pur al simplitatii si al nevinovatiei, tu esti grija paterna a omenirii, ca astfel bazele neviciate ale inimii sa ocroteasca mersul dezvoltarii sale spirituale si sa le indrumeze just. – PESTALOZZI
  • Simplitatea adevarata uneste bunatatea cu frumusetea. – PLATON
  • Cata placere are in sine o simplitate sincera, care se are numai pe sine de podoaba, care nu-si acopera cu nimic firea. – SENECA
 
                                                                                         SINCERITATE
PROVERB ARAB
  • Sinceritatea este cuvantul care se formeaza in gaoacea inimii.
MAXIME
  • Sinceritatea, o sinceritate adanca, mare, pura, este prima caracteristica a tuturor oamenilor eroici in vreun chip. – TH. CARLYLE
  • E mai cinstit sa urasti pe fata, decat sa-ti ascunzi gandul sub un chip inselator. – CICERO
  • Exagerarea este periculoasa in toate cazurile… distruge sinceritatea. – CICERO
  • Increderea reciproca nu poate domnii decat acolo unde absoluta sinceritate e ridicata la rangul de principiu. – FR. W. FORSTER
  • Trebuie sa ne dam seama, ca increderea nu se poate intemeia decat pe o sinceritate fara exceptie. –FR. W. FORSTER
  • Sinceritatea desavarsita este cea mai inalta scoala a vitejiei. – FR. W. FORSTER
  • Imbina laolata hotararea cu delicatetea, sinceritatea cu buna-cuviinta. – FR. W. FORSTER
  • Felurile curajului, care sunt necesare indeosebi tineretului, sunt: sinceritatea morala si staruinta in munca. – KOMENSKY
  • Sinceritatea in munca se dobandeste prin contact zilnic cu persoane virtuoase si prin indeplinirea oricarei insarcinari chiar sub ochii lor.- KOMENSKY
  • Cuvintele sincere nu sunt intodeauna eleganta; cuvintele elegante nu sunt intodeauna sincere. –LAO TSEU
  • Sinceritatea este o deschidere a inimii. Ea se gaseste la foarte putini oameni pe care o vedem de obicei nu este decat o dibace ascundere, spre a ne atrage increderea celorlalti. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Nimic nu e mai putin sinver decat chipul cum cerem si cum dam sfaturi.- LA ROCHEFOUCAULD
  • Sinceritatea nu inseamna a spune tot ce gandesti, ci a gandi tot ceea ce spui. –H.DE LIVRY
  • Ne plac actiunile care izvorasc firesc dintr-o minte bine formata, ca o expresie a sinceritatii ei pentru ca aceste actiuni sunt o emanatie naturala a predispozitiilor interioare ale mintii, nu pot fi decat placute si nesilite. – J. LOCKE
  • Daca un copil isi marturiseste greseala fara inconjur, laudati-l pentru sinceritatea de care a dat dovada si iertati-i greseala, oricat de mare ar fi ea. – J. LOCKE
  • Barbatul de treaba, sincer, cinstit se poat recunoaste in mod neindoielnic chiar dupa ochi. – MARC AURELIU
  • Toti oamenii se nasc sinceri. – VAUVENARGUES
  • Fara sinceritate nu faci nimic. Oricat vei fi de iscusit si de siret, oricat vei sti sa ticluiesti si sa sulemenesti minciuna – ea ramane tot minciuna. Vei insela pe un om, o generatie, doua – dar timpul… pe el nu il vei insela. – AL. VLAHUTA  
                                                                                   STIMA(a stima)
MAXIME
  • Omul stimeaza pe oameni. – TH. CARLYLE
  • Stima valoreaza mai mult decat celebritatea; demnitatea mai mult decat renumele; cinstea mai mult decat gloria. – CHAMFORT
  • Prietenia, find bazata pe stima, est greu sa poat fi durabila, cand cineva pierde dreptul la stima. – CICERO
  • Stima publica nu este un lucru de mica insemnatate pentu bunul mers al afacerilor. Este insa o rusine a o obtine prin umiliri si lingusiri, dar trebuie cautat spriinul virtutii, care urmeaza bunei-vointe.- CICERO
  • A iubi inseamna a stima pe cel iubit, fara nteres. – CICERO
  • Manifestarile de stima au o mare inraurire pe langa cei stapaniti de intentii nobile si de sentimentul onoarei. – DEMOCRIT
  • Pierdem totdeauna prietenia celor care ne pierd stima. – J. JOUBERT
  • Pentru a obtine stima oamenilor, trebuie sa fi mai vrednic decat ei. – TH. JOUFFROY
  • Esti mare, esti puternic, dar nu e de-ajuns. Fa-ma sa te stimez. – LA BRUYERE
  • A stima pe cineva inseamna a-l egala cu tine. –  LA BRUYERE
  • Este greu sa-i iubim pe cei ce nu-i stimam. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Suntem ma gelosi de cinstirea altora decat de stima lor. – PIERRE DE MARIVAUX
  • Exista oameni care, spre a arata ca pe nedrept nu le acordam nicio stima, invoca stima pe care le-o arata persoanele de calitate. Asi vrea sa le raspund: arata-mi meritul prin care v-ati atras stima acelor persoane si va voi stima si eu la fel. – PASCAL
  • Nimeni nu poate fi fericit daca nu se bucura de stima. – J.J. ROUSSEAU
  • Cei care nu-si cinstesc parintii ajunsi catre sfarsitul varstei nu se bucura de stima. – TEOGNIS
  • Stimez pe omul demn si venerez durerea care se ascunde. – TUDOR VIANU
  • Admirarea nu e numai mirare. Ea cuprinde si un sentiment d stima, izvorat din pretuirea puterilor desfasurate, a greutatilor invinse si a rezultatelor obtinute, si acesta este elementul moral si invatator al ei. – AL. VLAHUTA
 
                          SURAS(a surade)
PROVERB AMERICAN
  • Lumea este o camera: suradeti, va rog.
PROVERB CHINEZ
  • Omul care nu stie sa surada sa nu deschida pravalie.
PROVERBE ROMANESTI
  • Adesea, in societate, surasul este o datorie.
  • Baga de seama ce faci, ce vorbesti si cum zambesti.
MAXIME
  • Surasul este perfectiunea rasului.. Surasul cere suras. – ALAIN
  • Daruieste semenilor tai macar zambetul(surasul) de toate zilele! Si inima ta se va incalzi de dansul de la o vreme. – N. IORGA
  • Pe prieteni trebuie sa-i primim cu voie buna, cu suras si voiosie, nu cu sprancenele incruntate. – PLUTARH
  • Invata-te sa surazi. – TUDOR VIANU
  • Copilul isi recunoaste mama dupa suras. – VERGILIU
  • Inseninarea cuviincioasa a fetei, pastrandu-i armonia, e ca un instrument muzical si se numeste indeobste suras. Acesta e rasul oamenilor cumpatati. Intinderea nesocotita a fetei se numeste la femei chicot, si-i un ras nepotrivit, iar la barbati se cheama hohot. Este un ras curtenitor, dar in sine e suparator. – CLEMENT ALEXANDRINUL  
 TACT
PROVERB CHINEZ
  • In toate treburile trageti-va cu un pas inapoi si veti avea succes.
PROVERB GERMAN
  • Trebuie sa te retragi, pentru ca sa sari bine.
PROVEB PORTUGHEZ
  • Nu spune tot ce stii; nu crede tot ce auzi; nu face tot ceea ce poti.
PROBERBE ROMANESTI
  • Nu vorbi de funie in casa spanzuratului.
  • Nu destepta ursul cand doarme.
  • Nu zi hop pana n-ai sarit.
MAXIME
  • „Tactul” rau inteles, duce la formarea unor mondeni cu insusiri negative, preocupati de ceea ce trebuie sa evite, de teama ridicolului, iar nu de largirea contactului lor cu viata. – G. CALINESCU
  • Tactul este bunul gust aplicat la tinta si la purtare. – CHAMFORT
  • Exista un tact moral care se aplica la orice si pe care cel rau nu-l are. – DENIS DIDEROT
  • Un om cu tact isi da seama daca e bine venit sau daca ii plictiseste pe cei din jur si stie sa dispara o clipa mai devreme de aceea in care ar fi de prisos. – LA BRUYERE
  • Tactul si energia in actiune nu pot lipsi unui om care este foarte invatat. – S.SMILES
  • O mare parte a succesului bunelor purtari se bazeaza pe tact, si fiindca femeile sunt in genere acelea care au mai mult tact decat barbatii, ele se pricep mai bine sa fie profesoare…Tactul este arta innascuta de a te purta, care te ajuta sa treci peste dificultati mai mult decat talentul si stiinta. Un scriitor spunea: „talentul este o forta; tactul este o abilitate. Talentul este o greutate, dar tactul este un moment. Taletul stie ceea ce trebuie facut. Talentul face ca un om sa fie demn de admiratie, in timp ce tactul face sa fie respectat. Talentul este bogatie, in timp ce tactul este banul gheata”. –S.SMILES  
                                   TAINA(a tainui, a destainui)
PROVERB ENGLEZ
  • Potile vechi nu se inchid bine; nu te destainui batranului.
PROVERBE ROMANESTI
  • Taina ta nici in perete sa n-o arunci fara frica.
  • La cele de taina cheia la tine s-o pastrezi.
  • Isi pazeste taina de joi pana mai apoi.
  • Ceea ce in casa graiesti, pe ulita sa nu destainuiesti.
MAXIME
  • Sa aveti multi prieteni si putine destainuiri. – APOLONIU DIN TIANA
  • Orice dezvaluire a unei taine se face din vina celui care a incredintat-o. –LA BRUYERE
  • Feriti-va de acei care va fac mici destainuiri, pentru ca sa obtina de la voi mult mai mari. –CHEVALIER DE MERE
  • Taina cea prieteneasca, trebuie sa se pazeasca. – ANTON PANN
  • Daca taina nu trebuie stiuta de nimeni, apoi rau ai facut ca ai spus-o altuia, iar daca dai drumul tainei tale si o dai pe mana altuia, inseamna ca ai recurs la increderea in altul, lepadandu-te de increderea in tine insuti. – PLUTARH
  • Graitorul de rele da pe fata lucruri de taina, iar omul cu duhul cumpanit le tine ascunse. –SOLOMON
  • Cine tradeaza taina umbla ca un defaimator, si nu te intovarasi cu cel ce are mereu buzele deschise. – SOLOMON
 
                     TACERE
PROVERBE ARABE
  • Cuvantul e de argint, tacerea e de aur.
  • Pe pomul tacerii rodeste linistea.
  • Arborele tacerii poarta fructele pacii.
PROVERB LATIN
  • Este un timp cand nu se spune nimic, este un timp cand se vorbeste, dar nu este niciun timp pentru a spune tot.
PROVERBE ROMANESTI
  • Biruiesti mania cand taci.
  • Tacerea este si ea un raspuns.
  • Tacerea e ca mierea.
  • Fereste-ma Doamne, si-mi da pace, de omul care tot tace.
  • Romanul e tacut, dar si de temut.
  • Buzele cele mute vorbesc pe tacute.
  • Niciodata nu te vei cai ca ai tacut.
  • Vorbitorii seamana, tacutii recolteaza.
  • Cine spune multe, spune mai putin decat cel care tace.
  • Cel mai intelept dintre doi care se cearta, tace intai.
  • Mai bine sa-ti para rau ca ai tacut, decat ca ai zis.
  • Pe flecar sa-l inveti cum sa taca, iar nu cum sa graiasca.
  • Cea mai mare invatatura, sa stie oricine cand sa taca din gura.
MAXIME
  • Omul intelept va tacea pana la vreme. – Ben-SIRAH
  • Daca taceai, filozof ramaneai. – BOETHIUS
  • E mai bine sa tacem decat sa intoarcem cuiva vorba, marin greseala noastra prin nepricepere – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Cand o femeie are darul de a tacea, inseamna ca are calitati ce ies din comun. – CORNEILLE
  • Pe cat poti indreapta cuvantul tau, mereu vorba spre chestiuni alese; iar intre persoane necunoscute sa taci. – EPICTET
  • Tacerea este podoaba femeilor si cu atat mai mult a copiilor. – ERASM
  • Oricine este in stare sa minta nu este vrednic de a fi socotit in randul oamenilor; si oricine nu stie sa taca nu este vrednic sa conduca. – FENELON
  • Este de prost gust sa reduci la tacere un prost, dar este barbar sa-l lasi sa continue. – B. FRANKLIN
  • Cel mai intelept tace. –PIERRE GRINGORE
  • E si o tacere a respectului, care inconjoara la inceput operele intr-adevar mari. – N. IORGA
  • Tacerea are glasurile ei de intelepciun, ascult-o. – N. IORGA
  • Sa-i invete – pe copii – a vorbi, dar si a tacea, atunci cand este de trebuinta. – KOMENSKY
  • Vorbirea si tacerea sunt necesare in viata noastra de toate zilele. – KOMENSKY
  • A pastra tacerea asupra lucrurilor care nu trebuie spuse si a sti sa suporti nedreptatea sunt lucruri grele. – KILON DIN SPARTA
  • Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci. – LA BRUYERE
  • Este bine sa vorbesti si mai bine sa taci. Dar amandoua sunt rele cand sunt exagerate. – LA FONTAINE
  • Tacerea e cea mai buna garantie pentru cel care nu se increde in sine insusi. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Mai bine sa taci decat sa vorbesti ca sa nu spui nimic. – MENANDRU
  • Taci sau spune cevamai bun decat tacerea. – ANTON PANN
  • Fara indoiala ca m-am cait adesea de a fi vorbit, dar niciodta ca am tacut. – PERTHES
  • Tacerea este cea mai inalta intelepciune a omului. – PINDAR
  • Cel dintai lucru e sa te deprinzi a tacea. – PLUTARH
  • Tacerea nu numai ca nu pricinuieste sete, cum zice Hipocrate, dar nu e intovarasita nici de mahnire, nici de durere. – PLUTARH
  • Suferintele invata pe om arta tacerii. – SENECA
  • Pentru a face pe celalalt sa taca, taci tu mai intai. – SENECA
  • Cel care vorbeste adesea se caieste; cel care tace niciodata. – SIMONIDE
  • Tacerea aduce femeilor stima. – SOFOCLE
  • Chiar si nebunul, cand tace, trece drept intelept. – SOLOMON
  • Tacerea inteleptului este un refuz scurt pentru cel ce i-a cerut. – PUBLIUS SYRUS
  • Sa fii femeie si sa taci sunt doua lucruri nepotrivite. – TIRSO DE MOLINA
  • Tot ce creeaza tace. Natura-si deschide florile ei in cea mai adanca tacere. Numai distrugerea vrea galagie. Nu e razboiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul pe pamant? – AL. VLAHUTA    
 
                         TINERETE
PROVERB FRANCEZ
  • Greselile tineretii se iarta.
PROVERBE ROMANESTI
  • Pomul stramb din tinerete, nu se-ndreapta-n batranete.
  • Tinerii inaintea batranilor sa aiba urechi nu gura.
  • Pe orice batran sa-l cinstesti ca pe un parinte si pe orice taner ca pe un copil al tau.
  • Deprinderea din tinerete ramane si la batranete.
  • Betia tineretii intrece pe a vinului.
  • Furia tineretelor mintea ti-o intuneca.
  • Cine n-alearga la tinerete nu odihneste la batranete.
  • Tanarul sa se sileasca trei lucruri mai cu seama sa pazeasca: minte la cap, infranare la gura si rusine la obraz.
  • De-am fi putut fi de doua ori tineri si de doua ori batrani, multe netrebnicii am fi indreptat pe lume.
MAXIME
  • Ar fi de dorit ca tineretul sa nu uite zicala – cei sapte ani de acasa – si sa o ia in serios, fie ca s-au bucurat de cei sapte ani, fie ca au suferit. – TUDOR ARGHEZI
  • Tineretea iubeste mai mult decat orice varsta sa-si faca prieteni. – ARISTOTEL
  • Fata de tovarasii din tinerete si fata de frati se cuvine franchete si comunitate in toate lucrurile. – ARISTOTEL
  • Renumele este setea tineretii. – BYRON
  • Cel mai mare rau pentru tineret e sa-l obisnuiesti cu usurinta. Aceasta da nastere apoi acelui fel de pofte din care rezulta depravarea. – DEMOCRIT
  • Patimile tineretii ajung vicii la batranete. – J. JOUBERT
  • Tineretul este intotdeauna bun, daca este just educat, daca traieste si munceste bine, daca se distreaza civilizat. – A.S.MAKARENKO
  • Modestia sade bine tanarului. – PLAUT
  • Iubirea tinerilor nu-si are adevarata resedinta in inimi, ci in ochi. – SHAKESPEARE
  • Tineretea e timpul cresterii si al miscarii. Este primavara vietii omului…Tanarul trebuie sa fie la inaltimea onoarei parintilor nefacand nimic ce i-ar face sa roseasca. – S. SMILES
  • Este de mare insemnatate ca tinerii sa caute o buna tovarasie si sa nazuiasca totdeauna spre un ideal inalt. – S. SMILES
  • Deprinde pe tanar cu purtarea pe care trebuie s-o aiba; chiar cand va imbatrani nu se va abate de la ea. – SOLOMON
  • Daca vei pricepe ca batranetea se hraneste din intelepciune, te vei stadui in anii tineretii ca anii batranetii sa nu duca lipsa de hrana. – LEONARDO DA VINCI    
  TON
PROVERB GENERAL
  • Tonul face muzica
MAXIME
  • Doi convorbitori sa-si masoare cuvantul cu o potrivita armonie, caci ridicarea glasului este cel mai nebunesc lucru…Vocea are legile ei – ca sa spunem asa – trebuie sa ne supunem. Deci, cei ce striga fara rost, ca si cei care tipa trebuie opriti. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Tonul taios nesocotirea brutala a sufletului subalternului este semnul procopsitului, care se desfata comandand, deoarece pana acum si el si inaintasii lui au trebuit numai sa asculte. – FR.W.FORSTER
  • Tonul ce ia un superior fata de personalul sau se imita de cei de jos. – FR.W.FORSTER
  • In tonul vocii, in ochii si in aerul unei persoane, nu e mai putina elogventa decat in alegerea cuvintelor. – LA ROCHEFOUCAULD
  • Afirmatiile categorice si tonul doctoral trebuie evitate. – J. LOCKE
  • Unora le poti spune, cu gesturi politicoase si cu ton prietenesc, adevarurile cele mai tari, fara ca sa fie intelese indata si prin urmare, fara pericol imediat. – SCHOPENHAUER
 
UMOR(a rade)
PROVERB FRANCEZ
  • Niciodata n-a fost pedepsit cineva ca a facut pe altul sa moara de ras.
PROVERBE LATINESTI
  • Rasul este din belsug in gura prostilor.
  • Rasul profund aduce lacrimi.
PROVERBE ROMANESTI
  • Rasul e frate cu plansul.
  • Rade ciobul de oala sparta.
  • Nu rade de altii, uita-te la tine.
  • Cine rade la urma, rade mai bine.
  • Nebunul rade cand nu e de ras.
  • Sa nu razi de nimenea niciodata, caci rasul iti cade in vine.
MAXIME
  • Asa, in loc sa critici grselile straine, in loc sa razi de altii, mai bine razi de tine. – GR. ALEXANDRESCU
  • Nu rade de omul ce este intru amaraciunea sufletului sau. –BEN-SIRAH
  • Dintre toate zilele, pierduta este aceea in care n-ai ras. – CHAMFORT
  • Rasul poate arata cuviinta, daca alegem felul cum il exprimam. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Sa nu radem fat de oricine, nici in orice loc, nici catre oricine, nici pentru orice lucru. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Cat mai departe sa fie de noi luarea cuiva in ras, caci de aici incepe supararea. Din acestea izbucnesc dusmaniile, luptele, certurile. – CLEMENT ALEXANDRINUL
  • Se cuvine, ca oameni, sa nu radem de nenorocirea altora, ci sa-i compatimim. – DEMOCRIT
  • Nu rade mult, nici de multe, nici fara seama.. Nu rade de nimeni. – EPICTET
  • Rasul zgomotos arata lipsa de spitit. – OLIVER GOLDSMITH
  • Cel ce rade, nu e intodeauna superior acelui de care rade. – N. IORGA
  • Zambetul, care e o cochetarie, o bunatate, n-are a face cu rasul, care e o bucurie, si cu ranjetul, care e o batjocora. Cei mai multi oameni ranjesc. –N. IORGA
  • Cine rade de toata lumea ajunge de la sine ridicol cand gaseste unul de care nu poate rade. – N. IORGA
  • Zambetul isi are locul pe buze, iar rasul isi are sediul si farmecul pe dinti. – J. JOUBERT
  • Trebuie sa razi inainte de a ajunge fericit, de teama sa nu mori fara sa fi ras. – LA BRUYERE
  • Noi radem de unu, doi, si patruzeci rad de noi. – ANTON PANN
  • Rasul este propriu omului. – RABELAIS
  • Mai omeneste este sa razi de lucrurile vietii decat sa le bocesti. – SENECA
  • Spiritul de rand se ocupa cu badjocura, cu criticile si meschinaria, gata sa rada oricand si de oricine. – S. SMILES    
 
VIRTUTE
PROVERB CHINEZ
  • Cei ce  traiesc aceeasi virtute se iubesc, cei ce exercita aceeasi meserie se invidiaza.
PROVERBE ROMANESTI
  • Virtutea incoroneaza pe cel ce o cinsteste.
  • Virtutea e intelepciunea inteleptilor; de ea sa te tii.
  • Nimic nu ne produce mai mare bucurie ca modelele de virtute, care ne sar in ochi din belsug din faptele contemporanilor nostri. De aceea sa-i ai mereu inintea ochilor.
PROVERB SLOVAC
  • Nu va incredeti in femeia care vorbeste de virtutea sa si in barbatul care vorbeste de cinstea sa.
MAXIME
  • Unica podoaba a batranetii este virtutea. – AMYOT
  • Virtutea morala o dobandim prin obisnuinta. – ARISTOTEL
  • Virtutea si cel virtuos pare a fi, cum s-a spus, masura pentru fiecare om. – ARISTOTEL
  • Cel care nu are nicio virtute, invidiaza totdeauna virtutea altora. – FRANCIS BACON
  • Prieten al virtutii mai degraba decat virtuos. – BOILEAU
  • Sunt virtutii sociale si vicii antisociale. Virtutiile sociale produc unirea si pacea. – DR.ALEXIS CARREL
  • Nimic nu-i mai placut ca virtutea. – CICERO
  • Multi oameni nu tin atat a fi virtuosi, cat mai ales sa para. – CICERO
  • Nimic nu captiveaza mai mult decat exemplul virtutii, nici chiar exemplul viciului. – DENIS DIDEROT
  • Cauta virtutiile la altii si viciile la tine. – B. FRANKLIN
  • Virtutea nu este decat transmiterea binelui. – HOLBACH
  • Totul se invata, chiar si virtutea. – J. JOUBERT
  • O inteligenta dreapta si patrunzatoare te duce insfarsit, la regulile de purtare, la cinste, la virtute. – LA BRUYERE
  • Virtutea este o faclie, care nu lumineaza  numai pe cel ce o poseda, ci si pe cel care o priveste. – CHEVALIER DE MERE
  • Nasterea nu valoreaza nimic, unde nu este virtute. – MOLIERE
  • Virtutea unui om nu se masoara cu eforturile sale, ci cu ce realizeaza in mod obisnuit. – PASCAL
  • Orice virtute este intemeiata pe masura. – SENECA
  • Virtutiile cele mai insemnate sunt acelea care se raporteaza la nevoile zilnice, caci dainuiesc cel mai mult. – S. SMILES
  • Un om virtuos evita pe cel vicios. – S. SMILES
  • Ador virtutea adevarata. – VOLTAIRE
  • Muritorii sunt egaki: deosebirea dintre dinsii n-o face nasterea, ci doar virtutea. – VOLTAIRE  
 
VORBA(a vorbi)
PROVERB ALBANEZ
  • Vorbeste putin, ascuta mult.
PROVERB INDIAN
  • Pasarile se prind de picioare si oamenii de vorbe.
  • PROVERB ITALIAN
  • Sa stii mult, sa spui putin.
PROVERBE LATINESTI
  • Fapte nu vorbe.
  • Cum e omul, asa e si vorba.
PROVERB PERSAN
  • Cine vorbeste seamana, cine asculta culege.
PROVERBE ROMANESTI
  • Din vorba in vorba iese adevarul.
  • Intai asculta si pe urma vorbeste.
  • Si binele si raul din vorba izbavesc.
  • Vorba putina si mancarea putina nu strica niciodata.
  • Cine vorbeste multe, ori stie multe, ori minte multe.
  • In fata te cinsteste si-n dos te vorbeste.
  • Ori te porti cum ti-e vorba, ori vorbesti cu ti-e portul.
  • Vorba dulce, mult aduce.
  • Vorba multa, saracia omului.
  • Omul se cunoaste din vorba sa si nuca cea seaca din usurinta sa.
  • Intai te gandeste si pe urma vorbeste.
  • Dupa vorba se cunoaste omul.
  • Nu te amesteca nepoftit in vorba altora.
  • Stapaneste vorba pana nu ai vorbit.
  • De vorba buna nu te doare gura.
  • Cu vorbe placute inmultesc invatatura.
  • Pomul pe poame, omul pe vorbe se cunoaste.
  • Vorba cu dulceata, din gura sa-ti iasa.
  • Pasarea se prinde cu graunte, omul cu vorbe frumoase.
  • Vorba de om sarac nimeni n-o asculta, fie cat de scumpa.
  • O vorba buna stinge focul mai curand decat o bute cu apa.
  • Vorba cand scapa din gura, ca piatra cand scapa din mana, nici cum nu o mai poti opri.
  • Cand iti lipsesc mijloacele de a ajuta pe oricine, raspunde-i cu vorba dulce, ca multumit se duce.
  • Cand vei vorbi pune-ti trei lacate: la inima, la gat si la gura.
  • Cand nimeni nimic nu va vorbi de tine, mai bine sa te ineci.
  • Cand altul graieste nu-i lua vorba din gura, ci asteapta mai pe urma.
  • Acela vorbeste mai bine, cel ce graieste spre apararea celui nevinovat. Asa si tu graieste.
  • Cine spune multe, spune mai putin decat cel care tace.
  • Vorba de rau fuge ca glontul, iar cea de bine se inamoleste.
  • Nu face  rau, si nu te va vorbi nimeni de rau.
  • O vorba rea raneste mai mult decat o sabie ascutita.
  • Vorba rea merge ca fulgerul.
  • Nu vorbi neintrebat.
  • Vorbitorii seamana, tacutii recolteaza.
PROVERB GENERAL
  • Cine vorbeste vinde, cine asculta cumpara.
MAXIME
  • Cine spune ceea ce-i place, aude ceea ce nu-i place.- ALCEU
  • Cine stie sa vorbeasca, stie si cand trebuie sa vorbeasca. – ARHIDAMIDAS DIN SPARTA
  • Nu trece peste vorba celor batrani, ca si ei au invatat de la parintii lor. – BEN-SIRAH
  • Mai inainte de a vorbi, invata. –BEN-SIRAH
  • Cu vorba cea fara de cumpatare nu-ti obisnui gura. – BEN-SIRAH
  • Unde nu este ascultare nu cheltui vorba. – BEN-SIRAH
  • Pregateste cuvantul tau si asa vorbeste, leaga impreuna invatatura si raspunde. – BEN-SIRAH
  • Vorbirea de rau nu produce decat rau. – BOILEAU
  • Vorba putina, iata podoaba unei femei. – DEMOCRIT
  • De vrei sa auzi bine de tine, invata-te a vorbi bine de altii. – EPICTET
  • De la vorba buna treci la fapta buna si in curand vei ajunge sa auzi bine de tine. – EPICTET
  • Numai o limba si doua urechi ti-a dat natura pentru ca sa asculti de doua ori mai mult decat vorbesti. – EPICTET
  • Cu cei invarsta trebuie sa vorbesti respectuos si in putine cuvinte; cu cei de aceeasi varsta prietenos si cu blandete. – ERASM
  • Vorba vindeca mania. – ESCHIL
  • Ceva tot inveti de la orice om, chiar daca ar fi sa inveti numai cum trebuie sa nu vorbesti. – FR.W.FORSTER
  • Nu spune tot ce stii, tot ce datorezi, tot ce ai si tot ce poti. – B. FRANKLIN
  • Vorba buna si zambetul si fapta binefacatoare sunt raze ale soarelui rasfrante in sufletul omului. – N. IORGA
  • Nu intrerupe niciodata vorba celui ce se bucura si nu lasa sa se reverse durerea celui intristat. – N. IORGA
  • Cel care vorbeste putin are numai de castigat; se presupune ca este inteligent, iar daca este cu adevarat, se presupune ca este foarte inteligent. – LA BRUYERE
  • Din vorba se face fapta si din fapta vorba. – ANTON PANN
  • Nimeni nu vorbeste de noi, in prezenta noastra, cum vorbeste in absenta. – PASCAL
  • Daca vreti ca lumea sa va vorbeasca de bine, nu vorbiti voi insiva de voi. – PASCAL
  • Vorbeste ca sa spui adevarul. – PETRARCA
  • Sa nu pierdem din vedere ca oamenii scurti la vorba si cu talc sunt mai admirati, mai iubiti, si par mai inteligenti decat acesti usuratici limbuti, care nu au niciun frau la vorbe. – PLUTARH
  • Vorba e intotdeauna mai indrazneata decat fapta. –SCHILLER
  • Nu e decat o cale pentu a-si arata cineva inteligenta sa prostilor si nebunilor: sa nu le vorbeasca. – SCHOPENHAUER
  • A arata manie sau ura in vorbele tale e primejdios, ridicol si imprudent. – SCHOPENHAUER
  • Vorbirea adevarului e simpla. – SENECA
  • Viata sa nu-ti contrazica vorbele. – PUBLIUS SYRUS
  • Vorbele zboara, cele scrise raman. – TERENTIU